CU GHEZĂȘUL PE VALEA ILVELOR

Pe masa din casa Pictorului Verde, NECHITA BUMBU, din Nepos, la origine ceferist, am găsit o carte ce mi s-a părut deosebit de interesantă „GHEZĂȘUL ILVELOR”, scrisă de PAUL BRAȘCANU, un feroviar convins prin tradiție și vocație, care face ample cercetări privind istoricul  liniei ferate ilvene.

Am împrumutat cartea pe care am citit-o pe nerăsuflate, mai ales că eu am scris în presă multe articole despre avantajele călătoriei pe Drumul de fier, cu părți bune și mai puțin bune de prin stațiile CFR, criticând cu asprime scoaterea trenului de pe ruta Ilva Mică - Rodna. Am ridicat aceasă problemă  la  Facultatea de Informatică din Cluj, în plenul acordării titlului ştiinţific de „doctor” unei rudenii, din cadrul Regionalei CFR Cluj, care a avut  o lucrare privind  siguranța circulației pe calea ferată, profitând de faptul că au fost prezenți oameni grei din ministerul transporturilor. Aceștia m-au contactat și mi-au cerut relații despre neregula săvârșită. Nu de mult situația s-a remediat. Trenul a fost repus în circulație. Mă bucur că și eu, probabil, am avut o părticică pentru corectarea acestei nelegiuiri în defavoarea acestor localități: Sângiorz -Băi, Maieru, Anieș, Rodna, Șanț.

Cartea e un semn de aleasă prețuire pentru toți lucrătorii de pe linie, pentru toți cei care au pus o cărămidă la zidirea începută de înaintași pentru a face legătura cu Moldova și totodată pentru cei interesați să cunoască istoria acestui drum de fier, care a înlăturat tirania distanțelor și a adus progres economic, un nou stil de civilizație și emancipare culturală, fiind o punte între inimi și suflete de români de pe cele două versante ale Carpaților.  

„Calea ferată, spune autorul, este un mijloc de transport de mare capacitate, sigur, rapid, ieftin și ecologic, simbolul dezvoltării progresului, dar din păcate a ieșit din planurile celor ce cârmuiesc țara, și peste puțin timp va deveni ca și multe altele doar o amintire, din cauza unui management defectuos.  

Paginile 4-7 sunt creațiile unui om vrednic al Ilvelor, primarul de Măgura, drd. VALER AVRAM, ce seamănă caractere și culege destine. Un om elegant în expresii ce se ridică la înălțimea înțelepciunii unui om ales în fruntea obștei.

Linia ferată de pe Valea Ilvelor, spune primarul, este un monument arhitectonico-economic, prin spectaculozitatea sa, dată de cele nouă tunele, de viaducte, poduri și alte lucrări de artă la care au trudit mii de oameni, efort comparabil cu cel de pe marile șantiere ale țării și lumii din acea vreme.

Ghezășul ilvelor este o carte monografică ce tratează aspecte de la inaugurarea fiecărui tronson de la linia de centru, cât și ramificațiile dinspre Ilva Mică Rodna, inaugurată la 18 noiembrie 1909 și liniile forestiere de pe Valea Leșului deschisă la 21 iulie 1909, ce asigurau materia primă pentru fabricile de cherestea de la Ilva Mică și Lunca Ilvei. Tot în această perioadă, respectiv la 1 mai 1907, s-a dat în funcțiune și tronsonul Beclean-Ilva Mică.

La data de 10 iulie 1934, Direcția Generală CFR a demarat lucrările de construcție a căii ferate normale de la Ilva Mică la Vatra Dornei cu sprijinul Societății Regna ,lucrări finalizate după patru ani, respectiv la 18 decembrie 1938.

La pagina 296 găsim portretul unui feroviar de elită prof. univ. ing Petre M. Teodorescu care a muncit pe calea ferată Ilva Mică-Floreni, linie care leagă Ardealul de Bucovina, cărturarul ceferist, care a pus o parte din sufletul său la temelia acestui important proiect.

Cartea feroviarilor, tratează în ordine cronologică cadrul istoric, de la începuturile primelor idei și proiecte, convenții, hotărâri, decrete jalbe, oameni, fapte, manifestări inaugurale pentru fiecare tronson, construcția stațiilor și haltelor, căile ferate forestiere, fabricile de cherestea, detalii constructive, tuneluri, viaducte, poduri, consolidări de versanți, cariere de piatră, terasamente, lucrări de artă și clădiri, finalizări de proiecte cu manifestări culturale de amploare, cu artiști populari din toate satele ilvene, grăniceri din tată-n fiu, suflete de patrioți și destine, caracteristice fiecărei comunități ilvene pe care le cinstesc și le onorez prin recenta mea carte de 500 de pagini intitulată „Valea Ilvelor, izvor de spiritualitate românească” și-mi permit să aduc sincere felicitări și mii de mulțumiri pentru sprijin primarilor din Leșu, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare, Lunca Ilvei  și cititorilor care au pe masă alături de Sf. Biblie și Cartea Ilvelor și a Feroviarilor care au pus în mișcare GHEZĂȘUL, care ne încântă prin siguranță, punctualitate și confort.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]