Cuibul visurilor Maieru, 60 de ani de la ctitorirea muzeului. Saloanele Liviu Rebreanu

În Muzeul „Cuibul visurilor” din Maieru a fost o sărbătoare de suflet, s-au desfăşurat „Saloanele Liviu Rebreanu”, ediţia XXXV şi totodată, s-a aniversat împlinirea a 60 de ani de la ctitorirea muzeului de către generosul profesor de limba şi literatura română, Sever Ursa. Evenimentul s-a produs sub egida Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Consiliului Judeţean BN, Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, Casei de Cultură a Sindicatelor Bistriţa, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, filialele Cluj şi Târgu Mureş, Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” BN, Societăţii Scriitorilor din judeţul BN, Primăriei Maieru, Primăriei Târlişua, Cenaclului Literar „George Coşbuc”, Revistei „Mişcarea Literară”, Muzeului Memorial „Liviu Rebreanu” Prislop, Muzeului „Cuibul visurilor” Maieru.
Saloanele Liviu Rebreanu au fost organizate pe durata a trei zile, prima zi la Bistriţa, a doua zi la Maieru, după ce în prealabil grupul de scriitori a vizitat muzeele din Prislop şi Sângeorz-Băi şi a treia zi la Târlişua.
Din nou Cuibul visurilor a primit cu dragoste pe prietenii săi scriitori, încărcat acum şi de emoţia aniversării a 60 de ani de viaţă şi vă asigur că a fost foarte bucuros şi melancolic pentru această întâlnire. Am fost în amfiteatru 40 de scriitori şi intelectuali, evenimentul a început cu salutul cordial al primarului Maierului, teologul Vasile Borş, a urmat o scurtă prezentare a muzeului care îl are ca patron spiritual pe marele scriitor Liviu Rebreanu, făcută de subsemnatul, în calitatea mea de muzeograf, conducătorul acestei puternice instituţii de cultură de pe Valea Superioară a Someşului. Pe urmă am prezentat un material despre cum a început existenţa Cuibul visurilor.
Domnul prof. Sever Ursa, la 27 noiembrie 1957, cu prilejul celei de a 72-a aniversare a naşterii lui Rebreanu, a organizat expoziţia memorială, nucleul actualului muzeu. O parte din sătenii din Maieru, ca într-o reacţie în lanţ, şi copiii din cercul şcolar înfiinţat în primul trimestru al anului şcolar 1957-1958, chemaţi cu supleţe şi tact, au adus obiecte deosebite ca valoare documentară şi etnografică. Mai trăiau atunci foştii ortaci de joacă şi abecedar ai lui Liviu Rebreanu, ori prieteni intelectuali din generaţiile următoare.
Au fost alături, în decursul timpului, de domnul Sever Ursa, reporteri de radio şi televiziune, ziarişti, intelectuali, Aristide Buhoiu, Sânziana Pop, Mircea Munteanu, Anca Arion, Smaranda Oţeanu, Marioara Murărescu, Ion Moise, Anda Raicu, Anca Fusariu, Mihail Vlad, Constantin Mustaţă, poeţii Ioan Alexandru şi Adrian Păunescu, renumitul editor şi exeget al lui Rebreanu, Niculae Gheran, Gheorghe Marinescu, Lazăr Ureche, Florica Pop, Mihai Martin, Corneliu Botoş, Nicolae Gălăţeanu, Ştefan Mircea, Leon Hagiu, Mircea Prahase, Cornel Cotuţiu, Aurel Podaru, Ion Ilieş, Emil Iugan, Ioan Mititean, Ioan Seni cu Astra Năsăud, Icu Crăciun, Sandu Al. Raţiu, Iacob Naroş, Macavei Al. Macavei, Titus Cărbune, Viluţ Cărbune, Menuţ Maximinian, Ilie Hoza şi chiar subsemnatul, am publicat, timp de aproape 20 de ani, foarte multe articole de fond despre Cuib şi domnul Sever Ursa. Să nu uităm familia domnului Ursa, doamna învăţătoare Doina, soţia, şi cei doi fii, prof. Liviu şi Ovidiu, cu Liviu fac echipă la Cuib.
Muzeul din Maieru a devenit sursa, laboratorul unde s-au pregătit importante ramuri ale împlinirilor spirituale locale. În anul 1966 domnul Ursa a înfiinţat aici prima revistă dintr-o şcoală generală, din ţară, „Cuibul visurilor”, cuvântul inaugural al primului număr era semnt de însăşi soţia scriitorului, doamna Fanny Rebreanu.
Domnul primar al Maierului, teologul Vasile Borş, a primit mulţumirile noastre pentru ajutorul acordat, în repetate rânduri, muzeului nostru. Dânsul ne-a felicitat călduros, apreciind în mod deosebit activitatea pe care noi o desfăşurăm, în condiţi nu tocmai fericite, aici la Cuib, şi ne-a asigurat de tot sprijinul său. A transmis călduroase mulţumiri şi felicitări ctitorului muzeului, dl. prof. Sever Ursa, din păcate neprezent din motive de sănătate, pentru tot ceea ce a făcut pentru Maieru.
Domnul Alexandru Căţcăuan, unul dintre organizatorii principali ai evenimentului, a transmis, în partea a doua, „legătura”, criticului literar, prof. Andrei Moldovan, care a condus cu eleganţa specifică, lucrările din cadrul Saloanelor Rebreanu, cu temele, „Oglindirea României Mari în opera lui Liviu Rebreanu” , patronul spiritual al muzeului nostru, şi „Aspecte ale evoluţiei prozei scurte de la Liviu Rebreanu până astăzi.” Au fost prezenţi şi câţiva scriitori din Cernăuţi şi Herţa, care vor primi, la Târlişua, premii speciale ale românilor din afara graniţelor.
Scriitorul prof. Gh. Glodeanu, exeget Rebreanu, ne-a făcut o utilă şi argumentată incursiune la graniţa dintre nuvelă şi roman, şi ne-a plimbat puţin printre imaginile prozei scurte. „În proza scurtă vorbim de texte.” Dl. Glodeanu ne-a mai spus, printre altele, „Mă întorc după cinci ani la Cuibul visurilor...Liviu Rebreanu renunţă la un moment dat la nuvelă pentru roman...Se pun bazele romanului românesc...Totul stă sub pecetea romanului...Nuvelele apăreau în presa vremii...Proza scriitorilor Alecsandri, Eminescu, Arghezi, proză de factură subiectivă, factură simbolistică.” S-a vorbit despre Anton Holban care era convins de superioritatea nuvelei faţă de roman.
Scriitorul Ştefan Damian, „Am debutat în 1967 cu proză scurtă, am publicat sub girul lui D.R Popescu...Şcoala clujeană a dat mari prozatori...Cultura de azi este cam grăbită. Vine noul val care mănâncă totul.” Icu Crăciun, „La I.D Sârbu am descoperit două romane excepţionale.” Iacob Naroş îl consideră pe Gh. Glodeanu, „al doilea exeget după Niculae Gheran”. Andrei Molovan, „În Ardeal nu era o presă de rezonanţă naţională. Aici cauza naţională prima.”
Mulţumim scriitorilor care au participat la această sărbătoare de suflet, domnilor Al. Căţcăuan, Andrei Moldovan şi tuturor participanţilor, mulţumim celor care au ajutat Cuibul visurilor, într-un fel sau altul, în vâltoarea vremurilor, mulţumim domnului profesor Sever Ursa pentru că a dat viaţă şi a crescut acest copil minunat, acum în vârstă de 60 de ani, mulţumim lui Liviu Rebreanu care, acolo sus, pune o vorbă bună pentru Maierul său drag şi Cuibul său.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]