Cuiul lui Pepelea

La ordinea zilei: - Şi capetele încoronate, precum  şi cele descoperite, tot o mierlesc, iar dacă aşa-i datul, atunci e cazul să procedăm în conforitate cu sfatul înţeleptului: - Dacă beau ... să beau destul, iar de mor ...  să mor sătul ... ura şi la gară!

Epigrane şi catrene

- „uscate” de ... vrene -

Sete mare

Tot timpul, tipului i–e tare sete,
Şi bea enorm, dar niciodată apă,
El ar vrea să afle, nu să se îmbete,
Ce simte animalul când se-adapă.

Paul Constantin

Sfat pentru un chefliu

De ţi-o fi sete, apă rece
Tu să nu bei ca un hapsân
Ci vin, ştiind că apa trece
Iar pietrele-n ficat rămân!

Vasile Larco

Băutura la români

Privind efectul pe-ndelete,
Atât se bea în jurul meu,
C-ar fi păcat de Dumnezeu
De-ar fi şi-un muritor de sete.

Vasile Manole

La vreme de secetă

Grâu-n lan de sete strigă,
Guvernanţii n-au habar
Că abia se mai irigă
Câte-un pai în câte-un ... bar!

Iulian Bostan

La o lansare de carte

În sală lume şi căldură
Şi-un scriitor cărunt, cu plete,
Vorbea cu sete de cultură,
Iar noi nu mai puteam de sete.

Nicolae Nicolae

La un pas de bibliotecă

Având "sete" de cultură,
El se trezi într-un bar,
Cu-o mare dezinvoltură
Lecturând ... la un pahar ...

Constantin Enescu

Ghici ce-i?

O vezi în câte-un bar-cafe
Sorbind cu sete şi avan
Cu paiul un Aligote,
Cu ochii un Ali-Hassan!

Vasile Vajoga

Paradox

Când atmosfera se-ncălzeşte
Şi-o sete mare te cuprinde,
O blondă te mai răcoreşte,
Iar una brună te aprinde.

Ica Ungureanu

Constatare

Că-s vulcanici sau cuminţi
Oamenii acestei ere
Au o "foame de arginţi"
Şi o "sete de putere"!

Constantin Tudorache

Epitaf

Pe lespedea LUI (Păstorel)

Mormântul trist de sub terasă,
Turnat în marmoră şi gips,
Închide un boem de rasă
Şi-o sete de Apocalips.

N.Georgescu-Cocoş

Celebri şi în anecdote

- Unde ai fost maestre, de te-ai udat în halul acesta?, se adresă gazda celebrului savant din Sibiu,  Hermann Oberth, unul dintre părinții fondatori ai rachetei şi astronauticii (n. 25 iunie 1894 – d. 28 decembrie 1989).

- Păi nu mi-aţi propus să rămân peste noapte la voi deoarece afară plouă?

- Ei şi?

 - Nu aveam pijamaua la mine şi m-am dus după ea acasă.

Glume bune ca ... preparat(e) şi servit(e) (c)a la ... cart(e)

- Chelner grătarul meu miroase a ţuică! Chelnerul se dă doi paşi în spate şi întreabă: - Dar acum?... # Oaspetele în local: - Chelner în meniu scrie: "Caviar turistic"; ce e asta? - O farfurie de orez şi o pereche de ochelari de soare negri ... # Oaspetele sătul de aşteptat: - Chelner ce face grătarul meu cu sos de piper? - Sete, domnule ... # Clientul: - Aveţi ceva de mâncare? - Da, răcituri. - Dar ceva cald nu aveţi? - Ba da, bere ... # Clientul: - Chelner! Aştept deja de două ore după grătarul -cinci-minute comandat! La care: - Fiţi bucuros că nu aţi comandat supa zilei! # Clientul: - Aduceţi vă rog ceva bani! Aş dori să-mi plătesc consumaţia!... # Clientul: - Modelul ăsta de pe bucata mea de unt este aşa frumoas încât nu-mi vine să-l întind pe pâine! - Nu-i aşa? - Tocmai l-am făcut cu piaptănul meu ... # Chelnerul în sala de operaţii: - Domnule doctor am aşa dureri groaznice! La care: - Îmi pare rău, asta nu e masa mea ... # - Chelner, întreabă clientul, de ce se numeşte grătarul ăsta "tâlhăresc"? - Aşteptaţi să vedeţi asta când primiţi nota!... # În restaurantul franţuzesc chelnerul face reclamă: - Melcii noştri sunt cunoscuţi în toată lumea!... Clientul: - Asta am remarcat deja! Tocmai am fost servit de unul ... # Chelner în supa mea e o lentilă! - Ah da, mă tot miram de ce e aşa ceaţă în local ...

Bancurile ediţiei

- cu ardeleni înţelepţi, cuminţi şi buni -

– Ioane, vaca ta fumează? – No, da’ cum să fumeze vaca? – Atunci, mă, ţi-o luat foc grajdu’! * * * La ora de psihologie, profesorul ardelean îşi întreabă elevii, arătând al treilea deget de la mâna dreaptă: – Ştiţi de ce nu folosesc indienii degetul acesta? Nimeni nu răspunde la întrebare. – Fiindcă este al meu! * * * – Găinile astea sunt de la noi sau din străinătate?, întreabă un ardelean la piaţă. – Dar de ce vă interesează? Vreţi să le mâncaţi sau să staţi de vorbă cu ele? * * * Un ardelean e oprit de un poliţist, care îi spune: – Daţi-mi numele şi prenumele. – Ai înnebunit? Şi pe urmă cum mă mai numesc?
* * * Într-un compartiment de tren, un oltean şi un ardelean; la un moment dat, ardeleanul scoate o litră de pălincă, slănina, pita, sfarmă o ceapă şi începe să mânce, trăgând din când în când şi din pălincă … Olteanului i se face de o duşcă, dar cum să intre în vorbă? La un moment dat, văzând că ţuica e pe terminate, îşi ia inima în dinţi şi se apropie de ardelean: – Mă cheamă Vasile! – Apai, no, dacă te cheamă, du-te …
* * * Coboară ciobanul de la munte să meargă la Sibiu. În gară, vede un chiosc şi cere o bere. Tipa îi dă o bere la cutie de tablă. Ciobanu’ scoate brişca, crapă cutia şi bea berea.
Bineînţeles că nu se satură şi mai cere una. O ciopleşte şi pe asta. Mai cere una, după care, tipa de le chioşc: – Baciule, cutia aia are un inel, trage de el şi se deschide, de-aia e făcut. Se uită baciul nostru şi zice: – Inelu’ ăla e pentru ăia care nu au briscă. * * * Zice-se că un ardelean se duce să se dea cu paraşuta. În avion, instructorul îl învaţă cum să procedeze: – Apoi după ce te arunci matale din avion, numeri până la zece şi tragi de sfoara asta să se deschidă paraşuta. - No binie,  zise ardeleanul nostru şi sări din avion. Instructorul priveşte din avion cum nea’ Ghoerghe se duce jos ca pietroiul, fară ca paraşuta să se deschidă. Avionul face stânga’mprejur şi aterizează. Instructorul se aruncă într-un Jeep, într-o căutare disperată pe câmpul plin de căpiţe de fân. Îtr-un final, aude
un zgomot dintr-o căpiţă. Când se apropie de locul cu pricina, îl aude pe nea’ Gheorghe murmurând în căpiţă: – Apoi no mă rog frumos, nouă … apoi no, mă rog frumos, zece
şi, nea’ Gheorghe trage cu sete de sfoara paraşutei. * * * Doi ardeleni privesc la ProTV. Se transmit ştirile de la ora 8, unde o femeie vrea să se arunce de la ultimul etaj al unei
clădiri. – Pariez pe cinci mii de lei că se aruncă, spune primul ardelean. – De acord, spune al doilea ardelean. Femeia se aruncă totuşi, iar al doilea ardelean scoate portofelul, dar primul ardelean nu vrea să primească banii: – Ştii ce? Eu am văzut şi ştirile de acum două ore. – Şi eu, spuse primul ardelean, dar nu credeam că se va arunca şi a doua oară! * * Un bade ajunge din întâmplare pe plajă la nudişti, în timpul unui concediu agrar, şi se uita cam de multişor la un tip care făcea flotări; după un timp bunişor se apropie de el şi îl opreşte din activitate zicându-i: – Ho, bă, opreşte-te,  că doară fătuca ţ-o fujit de mult de su’tine.