Curierul Casei de Pensii

Cum se explica faptul ca numărul beneficiarilor de pensii care aveau domiciliul în străinătate era mai redus înainte de intrarea in vigoare a legii 19 /2000 si care erau cauzele care au determinat această situaţie ?

Până la intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000 respectiv legea 263/2010 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, numărul beneficiarilor de pensii care aveau domiciliul în străinătate era mai redus. Cauzele care au determinat această situaţie erau reprezentate de barierele legislative care conţineau dispoziţii discriminatorii bazate pe criteriul teritorialităţii şi/sau al cetăţeniei.
Reglementat de Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, dreptul la pensie se acorda doar cetăţenilor români care aveau domiciliul pe teritoriul României. Plata pensiei se suspenda pe perioada în care pensionarul avea domiciliul stabilit pe teritoriul altei ţări. Pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate dreptul la pensie a fost reglementat în 1997, prin intrarea în vigoare a Legii nr.86 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/1977. Normele de aplicare a acestei legi au introdus precizări cu privire la procura specială care se utilizează ca un element sine qua non în procedura de întocmire/depunere a dosarului de pensie, deschiderea contului curent personal şi încasarea pensiilor în situaţia beneficiarilor cu domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România nu a încheiat un instrument juridic bilateral în acest domeniu.

Legea nr. 19/2000 respectiv legea 263/2010 vin cu reglementari moderne in acest sens?

Noul cadru legislativ instituit de Legea nr. 19/2000 respectiv legea 263/2010 reprezintă o reglementare modernă care încorporează, încă din perioada de pregătire a aderării României la U.E., spiritul reglementărilor europene ce guvernează acest domeniu, înlăturând barierele privind cetăţenia şi/sau domiciliul. Conform legii, asiguraţii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România , iar stagiul de cotizare este constituit din perioada în care persoanele au plătit contribuţii de asigurări sociale în sistemul public din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile la care România este parte .
În plus, prevederile actului normativ au creat premisele în vederea aplicării principiilor de coordonare a sistemelor de securitate socială şi anume :
-exportul prestaţiilor ;
-recunoaşterea şi totalizarea perioadelor de asigurare;
-instituirea unei cooperări între autorităţile şi instituţiile naţionale responsabile cu acordarea prestaţiilor.
Astfel, drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul public din România, precum şi prestaţiile de asigurări sociale aferente acestor drepturi, pot fi transferate în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, sub rezerva existenţei unor instrumente juridice internaţionale care să prevadă acest transfer .

Cum sunt stabilirea drepturilor de pensie în cazul lucrătorilor migranţi care au realizat perioade de asigurare în România şi în alte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau în Elveţia?

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, România aplică prevederile regulamentelor europene în domeniul securităţii sociale.
În relaţiile dintre statele membre s-au aplicat prevederile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 şi 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuite, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004.În relaţia cu statele membre ale Spaţiului Economic European şi cu Elveţia sunt aplicabile, în continuare, dispoziţiile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 şi 574/72.
- Casa Naţională de Pensii Publice are rolul de organism de legătură pentru stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor anticipate, pensiilor anticipate parţiale, pensiilor de invaliditate, pensiilor de urmaş, acordarea prestaţiilor în caz de accident de muncă şi boală profesională.
Persoanele care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi în alte state membre pot solicita acordarea drepturilor de pensie atât potrivit legislaţiei în vigoare în România, cât şi potrivit legislaţiei celuilalt stat membru implicat.
În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011.

Ce principii stau la bază acte normative comunitare ?

Aceste acte normative comunitare au la bază următoarele principii:
-egalitatea de tratament între cetăţenii statelor membre.
-determinarea legislaţiei aplicabile, astfel încât o persoană să nu fie supusă, în acelaşi timp, mai multor legislaţii de securitate socială sau, dimpotrivă, să nu facă obiectul nici unei legislaţii;
-totalizarea perioadelor de asigurare în vederea stabilirii şi acordării drepturilor.
-exportul prestaţiilor, ceea ce presupune dreptul unui lucrător migrant de a beneficia de prestaţiile dobândite în statele în care şi-a desfăşurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu.
-buna cooperare administrativă transfrontalieră.

Exista anumite formalităţile pe care cetăţenii cu domiciliul în străinătate trebuie să le îndeplinească în vederea stabilirii drepturilor de pensie în România?

În cazul cetăţenilor stabiliţi în străinătate, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a beneficia de pensie din partea statului român, operaţiunile legate de stabilirea şi încasarea drepturilor pensie pot fi îndeplinite:
- fie în mod direct de către titularul drepturilor de pensie, prin depunerea dosarului de pensionare şi deschiderea unui cont curent personal la o banca.
- fie prin intermediul unui mandatar cu domiciliul în România, desemnat prin procura specială, care să îndeplinească operaţiunile menţionate la punctul 1.
În cazul în care se optează pentru varianta încasării drepturilor de pensie prin intermediul unui mandatar, cetăţenii români, precum şi persoanele de origine română care au cetăţenie străină sau statutul de apatrid pot solicita emiterea procurii speciale pe teritoriul statului de domiciliu, după cum urmează:
- în cazul statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga , procura este valabilă numai dacă este însoţită de apostila eliberată de către autoritatea competentă potrivit legislaţiei naţionale a statului de la care emană documentul;
- în cazul statelor cu care România are încheiate tratate sau convenţii de asistenţă juridică bilaterală în acest domeniu, procura este valabilă fără nici o altă formalitate;
-procura specială poate fi eliberată pe teritoriul statului de domiciliu şi de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, în acest caz emiterea procurii fiind scutită de taxa consulară.
-procura specială poate fi emisă şi de către notarii publici de pe teritoriul României.

Ce elemente trebuie să conţină procura specială ?

Procura specială trebuie să conţină următoarele elemente:
-numele, prenumele, cetăţenia, data şi locul naşterii, domiciliul şi actul de identitate ale titularului dreptului la pensie (valabil la data eliberării procurii);
- numele, prenumele, datele de identificare (actul de identitate, domiciliul, data şi locul naşterii) ale mandatarului;
-obiectul mandatului (ridicarea carnetului de muncă, întocmirea dosarului de pensie, deschiderea contului curent personal, încasarea pensiei pentru plăţi curente şi restante, semnarea extrasului de cont);
-precizarea că mandatarul are obligaţiile ce revin titularului, inclusiv pe cea de a anunţa în termen casei teritoriale de pensii orice schimbare intervenită în situaţia titularului de natură să modifice sau să înceteze dreptul la pensie.
Procura specială care nu este emisă în limba română, precum şi apostila (când este cazul), vor fi traduse legalizat. Procura specială este valabilă 18 luni.
Titularul sau mandatarul, după caz, deschide un cont curent personal la filiala banci de domiciliu.

Sunt relevante dispoziţiile CONVENŢIEI DE LA HAGA pentru domeniul pensiilor?
Începând cu 16 martie 2001, Romania a aderat la Convenţia de la Haga din 5 Octombrie 1961, Convenţie privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine. Inainte de aderarea la aceasta conventie, pentru recunoasterea in strainatate a actelor romanesti, era nevoie de o procedura complicata, legalizarea actelor facandu-se doar prin consulatele tarilor pentru care se dorea recunoasterea, cu viza in prealabil din partea Ministerelor Afacerilor Externe si Justitiei. Apostilarea a simplificat foarte mult aceasta procedura si consta in aplicarea unei stampile (apostila de la Haga) pe documente pentru a le autentifica / legaliza international.
Pana la 1 Noiembrie 2004, in Romania au existat doar 2 autoritati care au avut drept sa aplice apostila: Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei. In Romania s-a incetatenit termenul de apostilare pentru documentele vizate de catre MAE si termenul de supralegalizare pentru viza Apostille aplicata de catre Ministerul Justitiei.
In ce consta supralegalizarea ?
Supralegalizarea consta in fapt tot in aplicarea unei apostile, de data aceasta de catre Curtea de apel competenta. Dupa cum sugereaza si numele, supralegalizarea reprezinta o legalizare a unei legalizari sau mai bine spus procedura prin care se legalizeaza de catre Curtea de Apel un document legalizat de catre un notar public.Apostila este in fapt o stampila de forma patrata (cu latura de 9 cm), identica in toate statele membre ale Conventiei de la Haga si care se aplica direct pe actul de legalizat, fie pe o prelungire a acestuia.
Apostila de la Haga (indiferent de tara in care se aplica, toate aceste stampile au urmatoarea denumire: Apostille - Convention de la Haye du 5 Octobre 1961).Pentru recunoasterea internationala, documentele de stare civila, respectiv certificatele de nastere si casatorie, dupa ce li se aplica apostila de catre Institutia Prefectului, se traduc in limba tarii de destinatie de catre un traducator autorizat, inclusiv apostila, dupa care se legalizeaza de catre un notar public, iar in final traducerea legalizata se supralegalizeaza cu apostila de catre Curtea de Apel competenta.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5