„Dacă nu se face o echilibrare a bugetelor, atunci dezvoltarea va rămâne o poveste”

Este joi, târg la Lechinţa. Mai cu seamă acum, în preajma sărbătorilor pascale, sute şi sute de oameni din comunele învecinate vin să-şi facă ultimele pregătiri de Paşte. La Primărie, mulţi dintre cetăţenii comunei asaltează pur şi simplu serviciile spre a-şi plăti impozitele şi taxele, pentru a sta de vorbă cu primarul ori cu alţi salariaţi în rezolvarea unor probleme care-i privesc. La uşa primarului Romeo Florian aşteaptă cetăţeni din Bungard, Sângeorzu Nou, Chiraleş, chiar şi din Lechinţa. Primarul este ocupat şi cu pregătirea şedinţei de Consiliu Local, care are loc astăzi (joi, 26 martie). Sunt pe ordinea de zi probleme curente care, în prealabil au fost discutate în şedinţele comisiilor de specialitate ale legislativului local. Primarul acceptă să discutăm despre problemele cu care se confruntă comuna Lechinţa, mai cu seamă din punct de vedere financiar şi, ca atare, i-am adresat prima întrebare.
- Câţi bani a primit comuna Lechinţa, domnule Romeo Florian, din sumele pentru echilibrarea bugetelor locale?
Romeo Florian: - Exact 48.000 lei, o sumă infimă, foarte mică în comparaţie cu nevoile de dezvoltare ale unei comune, cea mai mare din zona de Câmpie a judeţului.
- Pornind de la suma de 48.000 lei, v-aş întreba cum şi dacă va influenţa dezvoltarea Lechinţei în anul 2015 această măsură luată de finanţiştii ţării?
R.F.: - Răspunsul este foarte simplu. Va influenţa totalmente negativ. Din bugetul local ne asigurăm doar funcţionarea, cât de cât normală, a instituţiilor locale. Pe secţiunea de dezvoltare suntem în minus cu foarte multe miliarde lei vechi. Până la noi realocări de sume, şi sperăm prin iunie-iulie, dezvoltarea noastră este blocată, cu un impact negativ asupra vieţii cetăţenilor noştri.
- Există investiţii care ar putea fi puse în pericol, ar putea să nu fie continuate dacă nu există alocări de resurse financiare?
R.F.: - Sigur că da, toate investiţiile care privesc Lechinţa sunt deocamdată blocate. Şi este vorba de lucrări cu impact asupra vieţii noastre cotidiene. Aş da doar un singur exemplu. Este vorba de localul Primăriei. De câţiva ani alocăm bani pentru modernizarea din temelii a localului unde va funcţiona Primăria locală. Avem nevoie încă de cel puţin 600 mii lei. Momentan nu dispunem de această sumă. Aşa că, lucrările pe şantier au fost întrerupte. Când vor fi reluate, nu ştim, sperăm în vara acestui an. Apoi, avem alte cheltuieli pentru sectorul de învăţământ. Să nu uităm că în Lechinţa avem un liceu, sunt peste 700 elevi şi vreo 70 cadre didactice. Multe dintre aceste cadre didactice fac naveta.
- Vorbind despre şcoală, v-aş întreba dacă şi naveta profesorilor, sub aspect financiar, va fi pusă în pericol?
R.F.: - Cu regret trebuie să spun că nu se va plăti naveta profesorilor dacă nu avem sumele necesare. Pe an, plătim în jur de 40.000 lei.
De asemenea, avem nevoie de sume pe care trebuie să le alocăm la cofinanţări, la proiectele deja începute şi la acest capitol aş mai da doar două exemple. Este vorba de introducerea apei în satele Ţigău şi Sâniacob, e vorba de vreo 300.000 lei, şi de lucrările de modernizare a DC 27A, suma necesară fiind tot de 300.000 lei. Sperăm să găsim, totuşi, soluţiile pentru finalizarea acestor lucrări.
- În centrul Lechinţei, grădiniţa, aflată de mulţi ani în şantier, începe să prindă contur. Puteţi avansa o dată pentru darea ei în folosinţă?
R.F:: - N-aş vrea să fac o afirmaţie care nu ar avea acoperire în realitate. La Lechinţa, cum se vede, localul grădiniţei se află într-un stadiu foarte avansat de finalizare. Dar, aici este vorba de două unităţi preşcolare distincte. În primul rând aici vor fi copiii la Grădiniţa cu Program Normal şi, în al doilea rând, va fi Grădiniţa cu Program Prelungit. Aici este problema, fiindcă copiii vor sta toată ziua în unitate şi este nevoie, ca atare, de dotări speciale, de pătuţuri, de bucătărie, de cabinet medical, de tot ceea ce este necesar ca cei mici să petreacă în condiţii dintre cele mai bune perioada în care se află la grădiniţă. Ca atare, revin cu solicitarea că, dacă nu se face o echilibrare a bugetelor, de care şi comuna Lechinţa are strictă nevoie, atunci dezvoltarea va rămâne o simplă poveste. Noi nu avem nevoie de poveşti când ne prezentăm în faţa cetăţenilor. Şi, ca să răspund la întrebare, totuşi, cred că prin septembrie copiii din Lechinţa se vor muta în casă nouă.
- Este primăvară, se apropie sărbătorile de Paşte şi, ca atare, spuneţi-mi, domnule primar, ce haine noi va îmbrăca comuna în următoarea perioadă?
R.F.: - Dacă aţi circulat pe DJ 151 sau pe drumul judeţean Herina – Lechinţa, aţi văzut că oamenii sunt deja în campanie. Şi nu numai pe aceste tronsoane, ci şi în localităţile noastre. Am discutat, de asemenea, şi cu cetăţenii ca fiecare să-şi facă ordine în faţa caselor, a terenurilor pe care le deţin. Am discutat cu conducerea liceului şi, în săptămâna în care elevii se află în vacanţă să declanşăm o campanie de curăţenie generală. În centrul Lechinţei continuă lucrările la parc şi se va face şi o extensie a acestui spaţiu de odihnă şi recreere şi în faţa Bisericii Ortodoxe.
- D-le primar, mulţi lechinţeni sunt nemulţumiţi de starea drumului care duce către Gară şi întreabă de ce nu se asfaltează această porţiune, mai cu seamă că multe dintre drumurile colaterale au primit deja îmbrăcămintea asfaltică?
R.F.: - Drumul către Gară este betonat. Asfaltarea acestei porţiuni impune o tehnologie mai aparte. Nu putem să turnăm asfaltul direct pe beton. Am avut mai în primăvară o situaţie mai deosebită când, la intrarea în satul Chiraleş o porţiune de beton s-a dislocat îngreunând circulaţia. Ca atare, studiem cu specialiştii, varianta optimă şi vreau să-i asigur pe lechinţeni că avem în vedere ca drumul spre Gară să aibă o altă înfăţişare. Vom începe lucrările şi pe DC 27A, sperăm ca în maximum o lună de zile să demarăm, astfel că se va face o legătură pe un drum asfaltat între Ţigău şi Sâniacob.
În satul Lechinţa cam 80% dintre drumuri sunt asfaltate. Avem, de asemenea, în vedere modernizarea unui drum agricol în zona Ciurgău – Ţigău – Chiraleş, de asemenea, un drum forestier, în zona Poienile Lechinţei. Aşteptăm doar ca staţiile de asfaltare să producă îmbrăcămintea de care au nevoie căile de acces.
În satul Vermeş, prin Măsura 322, se vor asfalta uliţele, de asemenea, trei străzi din satul Sângeorzu Nou vor fi asfaltate.
- O întrebare venită din partea cetăţenilor din Vermeş, Ţigău şi Sâniacob – când aceste sate vor avea apă la robinet?
R.F.: - Cum se ştie, în Ţigău şi Sâniacob reţeaua este finalizată şi doresc să-i asigur pe cei de aici că în această vară se vor putea branşa la reţeaua stradală. Cât priveşte satul Vermeş, localitate eligibilă, prin Masterplanul judeţean se va putea acţiona pentru introducerea apei potabile, de aici continuându-se spre Sângeorzu Nou şi către celelalte comune din zona noastră de Câmpie.
- Sunteţi primarul Lechinţei de şapte ani. Care au fost cele mai mari satisfacţii pe care le-aţi încercat în această perioadă?
R.F.: - Sigur, au fost satisfacţii când am dat în folosinţă un obiectiv. Şi mă refer la Căminul Cultural din Vermeş, la cel din Chiraleş, ori Sângeorzu Nou. Sau când am modernizat Piaţa Agroalimentară din Lechinţa. Ori când câteva străzi au fost asfaltate. Dar pentru mine satisfacţia cea mai mare a fost atunci când, după ani de zbateri, am reuşit să finalizăm investiţia de canalizare a Lechinţei.
- Care au fost insatisfacţiile acestor ani?
R.F.: - Atunci când sunt blocate unele proiecte de investiţii, la care lucrăm cu specialişti, cu proiectanţi şi când proiectul este blocat te încearcă un sentiment de insatisfacţie. Multe dintre acestea sunt blocate din punct de vedere politic.
- Că tot veni vorba de politic, d-le primar, există vreo diferenţă între modul cum aţi lucrat cu Consiliul Judeţean şi cu preşedintele Liviu Rusu şi acum, când se află în fruntea acestui for colegul dumneavoastră de partid, Radu Moldovan?
R.F:: - Este o diferenţă foarte mare. Constat cu satisfacţie că acum se face cu adevărat administraţie şi nu politică în şedinţele de consiliu. Ca atare, am reuşit, spre exemplu, să finalizăm proiectul integrat al deşeurilor şi, indiferent de culoarea politică a primarilor, când este vorba de un obiectiv de aşa anvergură, politicul nu are ce căuta. Colaborez şi conclucrez eficient cu preşedintele Consiliului Judeţean, deşi uneori sunt nemulţumit de alocările de resurse financiare pe care le primeşte Lechinţa.
- Din punct de vedere agricol, ce se întâmplă la ora actuală în comuna Lechinţa?
R.F:: - Cum se vede, oamenii au ieşit la muncă. Chiar în urmă cu câteva minute a fost pe la mine preşedintele asociaţiei, d-nul Teodor Mişca, cu care am discutat şi probleme care privesc lucrările agricole. Faţă de anii trecuţi, suprafeţele lucrate sunt tot mai întinse. Dar există, totuşi, câteva nemulţumiri ale celor din asociaţii. Se spune că acestea nu mai sunt eligibile şi, ca atare, nu vor mai primi fonduri europene. Sunt reclamaţii în acest sens. Încercăm şi cu alţi primari să găsim o soluţie, să se transforme bunăoară, în grupuri de producători. Suntem într-o situaţie oarecum greu de rezolvat, dar sperăm, totuşi, că dacă am reuşit să facem asociaţii, să nu le desfiinţăm şi fermierii să se organizeze în grupuri de producători.
Lechinţa, încet-încet, va deveni acelaşi bazin viticol şi pomicol ca pe vremea regretatului Ilie Volcov, atunci când sute de hectare de vie nobilă şi livezi intensive erau în patrimoniul comunei. Acum câţiva întreprinzători, printre care Veluţ Mureşan, Adrian Bănică, un cetăţean italian la Sâniacob, au plantat şi şi-au extins cultura viţei de vie. Se aşteaptă reconversia şi la pomicultură.
- O ultimă întrebare domnule primar. În 2016 vor fi din nou alegeri. Veţi candida din nou, pentru al treilea mandat de primar?
R.F.: - Gândesc că trebuie să continuăm lucrările de investiţii, să modernizăm fiecare dintre satele comunei şi, ca atare, voi solicita sprijinul şi ajutorul cetăţenilor comunei Lechinţa pentru un nou mandat, în viitoarea legislatură.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5