De ce micii fermieri din Bistrița-Năsăud nu pot să crească producția: prețul mic, lipsa forței de muncă, subvenții limitate

Principalele probleme care îi determină pe micii fermieri din Bistrița-Năsăud să nu producă mai mult sunt prețurile foarte mici pe care intermediari le oferă pentru produsul brut, lipsa forței de muncă necesară pentru activitățile zilnice și nivelul scăzul al subvențiilor. Aceste informații au fost primite direct din teren, cu ocazia a 2 întâlniri organizate în Târlișua și Măgura Ilvei, week-endul trecut, întâlniri la care au participat peste 40 de mici fermieri ce produc hrană în zonă, în special pe partea de legumicultură și produse din carne și lapte.

Principalul scop al acestor întâlniri, organizate în cadrul unui proiect european de cercetare, Orizont 2020, SALSA (Fermele mici, afacerile mici din domeniul hranei și securitate sustenabilă a hranei), este să aflăm mai multe despre situația actuală a producției de hrană din România, dar și cum putem să ne asigurăm că vom avea și pe viitor în farfurie produse sănătoase, care în același timp mențin și un mod specific de viață, vital pentru comunitațile rurale și pentru biodiversitate.

Deși subvențiile sunt binevenite, acestea asigură doar limita supraviețuirii miciilor fermieri, așa cum au spus cei din Măgura Ilvei. Mulți au spus că fără subvenții nu ar mai crește nici măcăr o vacă. Producția de lapte în unele zone se limitează doar la consumul individual și mulți au renunțat să mai iasă pe piață.

O soluție la o parte din aceste probleme se poate găsi prin asociere, așa cum vor să demonstreze cei peste 200 de membri ai Cooperativei Agricole Țibleș-Someș-Meleș, recent înființată. ”Ne-am asociat pentru că așa sperăm să obținem prețuri mai bune pentru munca noastră și chiar să ajungem să colectăm și să procesăm noi produse din lapte și carne în viitorul apropiat”, ne-a spus Florin Bruzo, Președintele Cooperativei din Târlișua.

”Proiectul SALSA (Fermele mici, afacerile mici din domeniul hranei și securitate sustenabilă a hranei), implementat de Highclere Consulting SRL, este finanțat de Comisia Europeană prin Programul de cercetare Orizont 2020 și are o misiune foarte complexă: vrea să afle cine ne hrănește”, a declarat Raluca Barbu, Managerul proiectului în România. Aceste date, în forma lor cea mai corectă și realistă, vin de la cei ce sunt parte a întregului proces, de la plantarea seminței sau creșterea animalului, până la raftul magazinului, fermieri sau comercianți, și toți sunt considerați parteneri strategici ai acestui demers.

”Vrem să aflăm cine sunt acești oameni, ce fel de viață duc, ce produc și cum își organizează munca, cum și unde își vând produsele, ce probleme și nevoi au, și mai ales, ce așteaptă de la Comisia Europeană și de la statul român. Toate aceste informații vor face parte din recomandările pentru viitoarele legi și finanțări, care ne dorim să susțină agricultura mai integrate si mai aproape de producator.”, a adăugat Raluca Barbu.

În primăvară întâlniri similare au fost organizate în sudul țării, în județul Gurgiu și în București și s-au concentrat pe producția de legume, producția de cereale și consumatori/ autorități. Au participat, în total, aproximativ 100 de persoane: mici fermieri și alți producători agricoli din Giurgiu, comercianți, distribuitori, reprezentanți ai hypermarketurilor, reprezentanți ai autorităților regionale și centrale și ai asociațiilor de consumatori. Următoarea întâlnire de acest fel se va organiza la Cluj-Napoca, în luna iulie 2018.

Ce este SALSA?: un proiect european de cercetare, început din 2016, dedicat afle care este rolul micilor fermieri și a afacerilor din domeniu hranei în Europa și Africa. Desfășurat pe o perioadă de 4 ani, cuprinde 30 de zone de studiu din țări din Europa si Africa, printre care și România, cu județele Giurgiu și Bistrița Năsăud. 

Comentarii

01/07/18 17:38
carcotas

Pentru ca-s ... " mici fermieri" !
Romanilor nostri, nu le place sa se uneasca si sa formeze " asociatii de fermieri " ... care sa aiba angajatii necesari sa le planifice productia, sa le-o gestioneze eficient, sa le asigure desfacerea si " reproductia"... etc. etc. etc.
Contzartanii nostri ar vrea ca totul sa faca ei singuri cu familia lor, fara nici un fel de specialist si fara sa angajeze dinafara " fermei " pe absolut nimeni altul decat " cio.mar.lan muncitor pe post de sclav " ... pe care sa-l plateasca cand vor muschii lor si daca nu-i place sa-l dea afara ...
No, de aia, " micii fermieri ... nu pot sa creasca productia " si nici sa fie rantabili , au " pretul mic , lipsa fortei de munca si subventii limitate " .

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5