De sărbătoarea Bistriţei, Cetatea îşi cinsteşte scriitorii. Eveniment amplu prin care va fi pus în valoare unul dintre monumentele istorice ale Bistriţei: Casina Română

Târgul Mare al Bistriţei aduce, în aceste zile, sub genericul „Literatură şi Cetate” scriitori de pe raza întregii ţări în municipiul nostru. Evenimentele au debutat vineri, la Palatul Culturii, cu cuvântul de salut al managerului instituţiei, scriitorul Dorel Cosma, care a subliniat importanţa pe care slova scrisă o are în viaţa culturală a urbei, aici, unde s-a născut autorul versurilor Imnului Naţional, Andrei Mureşanu şi a căror meleaguri au fost cinstite în scrierile lor de ai noştri Liviu Rebreanu şi George Coşbuc.

          Primul eveniment a fost „Salonul revistelor literare” , în cadrul căruia au fost prezentate revistele „Conexiuni literare” a Palatului Culturii Bistriţa, ajunsă la nr. 6, ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu, „Tribuna” – Cluj-Napoca ( Menuţ Maximinian), „Cronograf” – Satu Mare (prezentată de către managerul Centrului Judeţean pentru Cultură, Robert Laszlo), „Rapsodia” – Sibiu (Stropiţa Ioan Gligor), „Ardealul literar” – Deva, „Lumină lină” – New York, „Lumina slovei scrise” – Sibiu (Anca Sârghie), „Heliopolis” – Timişoara (Doina Drăgan), „Cronos”, „Taifas literar” – Braşov (Puiu Răducanu), „Unirea” – Viena, „Astra Dejeană” – Dej,  „Atitudini” – Ploieşti.

          În acest cadru, au fost lansate şi cărţile a doi Cetăţeni de Onoare ai municipiului Bistriţa – „Poezii şi poeme” – Antonio Machado, traducere de Aurel Rău, Editura „Charmides” şi „Biblia Reptiliană” – Alexandru Cristian Miloş,  ediţie bilingvă română-engleză, Editura Solon.

          Despre monografia Palatului Culturii, care adună peste 120 de ani de istorie culturală ai Bistriţei, coordonatorul Dorel Cosma a spus că este singura lucrare de acest gen în rândul instituţiilor culturale din ţară. A vorbit apoi, aplicat, Valentin Marica, doctor în filologie şi om de radio: „E o carte importantă, iar cărţile importante ne salvează din mediocritate, ne trezesc spiritul. Actualizarea biografiei Palatului Culturii prin această carte, a tot ceea ce înseamnă iniţiativă, revelaţie, avataruri, metamorfoze, izbânzi, este calea binelui spiritual, calea pe care a urmat-o instituţia, ascensiunea. Nu sunt doar date calendaristice, prenume, un imens dicţionar al prenumelor proprii. E o senzaţie de continuă reverberaţie în paginile acestei monografii. Sunteţi biruitorii în cultura Bistriţei”.

 Au participat scriitorii: Aurel Rău, Antonia Bodea – Cluj-Napoca, Valentin Marica – Târgu Mureş, Doina Drăgan, Elena Bardac – Timişoara, Daniela Trandafir – Teleorman, Anca Sîrghie, Stropiţa Ioan Gligor, George V. Precup, Silviu Guga – Sibiu, Puiu Răducan – Râmnicu Vâlcea, Aurel Pop, Livia Mărcan, Loredana Ştirbu, Robert Laszlo, Felician Pop – Satu Mare, Corina Borşan – Dej; Dorel Cosma, Menuţ Maximinian, Zorin Diaconescu, Elena M. Cîmpanm Maria Magdolna Herineanu, Alexandru Cristian Miloş, Alexandru Vidican, Nicolae Feier, Vasile Beni, Mircea Gelu Buta, Victoria Fătu Nalaţiu, Niculae Vrăsmaş, Gheorghe Mizgan, Vasile Jimboreanu, Rodica Fercana, Mirela Orban, Maria Blaga, Dumitru Alexandru Bar, Adrian Onofreiu – Bistriţa.

Moderatorii evenimentului au fost scriitorii Elena M. Cîmpan şi Zorin Diaconescu.

          De la ora 15.00, la Palatul Culturii, va acvea loc simpozionul „Bistriţa în literatura română”, precum şi un recital de poezie bistriţeană cu actriţa Amelia Creţiu.

          Mâine, un punct aparte îl va constitui dezvelirea plăcii „Casina Română”, la ora 11.00, la Protopopiatul Ortodox, acolo unde va fi lansată şi cartea de istorie şi religie a părintelui Nicolae Feier.

          Momentele de ceremonial vor include şi piese patriotice cu Corul „Apassionata”, muzică militară cu Fanfara Garnizoanei Bistriţa, precum şi acordarea de distincţii din partea Cultului Eroilor Neamului. Eveniment amplu prin care va fi pus în valoare unul dintre monumentele istorice ale Bistriţei .

La un secol de la 1 Decembrie 1918, când Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor Primăria Municipiului Bistriţa, Palatul Culturii Bistrița și Asociația Națională de Folclor din  România  a realizat   evenimentul   intitulat  ”Mesaj din oraşul Imnului Național”.  

Manifestările din Bistriţa legate de Centenarul Marii Uniri,  regizate de prof. Dr. Dorel Cosma, au fost de dimensiuni impresionante, cu avioane  care au scris pe cer iubirea faţă de tricolor, cu evenimente care, credem că cu greu vor putea fi egalate de o altă cetate a Transilvanei, excepţie făcând doar ziua cea mare, 1 dec. 2018, de la Alba Iulia. Panteonul Bistriţei, monument ridicat acum zece ani de către preotul profesor Nicolae Feier, un împătimit al istoriei noastre naţionale, care a vrut, astfel, să eternizeze  amintirea marilor Părinţi  ai Patriei daţi de plaiurile noastre, a fost locul de pornire a marii manifestaţii.

            Aici este şi clădirea monumentală pe care stă scris de acum CASINA ROMÂNĂ. Pe frontispiciul clădirii Protopopiatului Ortodox Bistriţa, prin grija prof. dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii din Bistriţa tronează pentru prima dată după o sută de ani numele Casina Română.

Şi va fi şi o placă comemorativă de bonz pe clădire cu următorul conţinut:

ÎN ACEASTĂ CLĂDIRE A FUNCȚIONAT

CASINA ROMÂNĂ

SOCIETATE CULTURAL POLITICĂ A ROMÂNILOR ARDELENI CARE, DE-A LUNGUL FIINȚĂRII SALE, A ȚINUT TREAZĂ CONȘTIINȚA ROMÂNILOR  ÎN LUPTA PENTRU UNITATEA NAȚIONALĂ.

AICI S-AU SFINȚIT CREDENȚIONALELE ȘI STEAGUL BISTRIȚENILOR PREZENȚI  LA ALBA-IULIA.

AICI S-A CONSTITUIT

SFATUL NAȚIONAL ROMÂN DIN BISTRIȚA

LA  DATA DE 29 OCTOMBRIE 1918.

ORAȘUL DEVINE  PRIMA CETATE LIBERĂ A TRANSILVANIEI.

Placă propusă și realizată de Societatea Scriitorilor Bistrițeni „Conexiuni”.

„Este un gest de a ne reaminti de bravii noştri înaintaşi datorită cărora suntem toţi sub acelaşi tricolor. E anul Centenarului Marii Uniri, iar mesajul din oraşul Imnului Naţional este  să nu uităm nici măcar o clipă să fim români. Puțini dintre bistrițeni știu de faptul că, alături de alte orașe din Ardeal, și în Bistrița a existat Casina Română, loc unde intelectualii de atunci au discutat despre momentul Alba Iulia dar și alte proiecte pentru susținerea neamului românesc. Un alt fapt mai puțin cunoscut este acela că la 29 octombrie 1918, cu două luni înainte de actul Unirii, Bistrița și-a proclamat ieșirea din Imperiul Austro-Ungar, fiind primul oraș transilvănean care s-a declarat liber. De altfel, la Casina Română s-a constituit și filiala Bistrița a Sfatului Popular Român, de aici plecând și cei 37 de delegați cu credențialele la Alba Iulia dar și cu steagurile sfințite de preoţi.Pentru realizarea acestui moment, am purtat de câteva luni bune discuţii cu părintele Nicolae Feier, gândindu-ne cum să amplasăm literere pe clădirea Protopopiatului şi cum să realizăm placa, dar şi cum să facem spectacolul care să surprindă atmosfera anului 1918” declară prof. dr. Dorel Cosma.

Casina Română din Bistriţa, actualul Sediu al Protopopiatului Bistriţa, este, fără nici o îndoială cea mai reprezentativă pentru  unitatea de neam şi de credinţă a românilor Bistriţeni. De aceea vrem să o facem foarte cunoscută. Aici, în Casina română se adunau cei mai de seamă oameni ai plaiurilor bistriţene: Primul patriarh al României, Patriarhul Elie Miron Cristea, a cărui mamă era din Galaţii Bistriţei, Mitropolitul Nicolae Bălan din Blăjenii Bistriţei, Cardinalul Iuliu Hossu din Milaş,  Vasile Goldiş, cu studii în Bistriţa, Solomon Haliţă, av. Gaviriil Trephon, avocatul Victor Onişoru, şeful delegaţiei Bistriţei, care v-a organiza administraţia românească în tot Ardealul, între anii 1919-1921, Nicolae Drăganu, cel ce va înfiinţa Universitatea ,,Dacia Superior”, azi Babeş-Bolyai din Cluj. Nicolae Iorga, I. I. C. Brătianu, Iosif Vucan şi mai toate personalităţile Marii Uniri au vizitat acest spaţiu memorabil pentru istoria Bistriţei. Deci, în 29 oct. 1918 în faţa Casinei Române, s-a petrecut cel mai de seamă eveniment românesc din istoria Bistriţei, dar şi a Transilvaniei” afirmă preotul profesor Nicolae Feier.

          Apoi, la ora 17.00, la Palatul Culturii, va avea loc simpozionul „Bistriţa, 100 de ani”.

          Scriitorii cetăţii, împreună cu invitaţii lor, îşi cinstesc aşa cum se cuvine înaintaşii cărturari în Anul Centenarului Marii Uniri.

 

 

 

 

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]