Democrat-liberalii bistriţeni, faţă în faţă cu viitoarea Politică Agricolă Comună

La invitaţia europarlamentarului Rareş Niculescu, o delegaţie de 35 de persoane din partea Organizatiei PDL BN a efectuat o vizită la Parlamentul European, unde au participat la lucrările Comisiei pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală.

Din delegaţia oficială au făcut parte Liviu Rusu - preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, managerul judeţului - Vasile Negruşeri, consilieri municipali - Gheorghe Tuţă şi Filip Moisil, primari şi tineri din PDL.

Delegaţia a fost impresionată de arhitectura capitalei europene reflectată prin imaginea impunătoare a instituţiilor europene îmbinată cu nuanţe ale arhitecturii medievale. ”Bruxelles fascinează şi cucereşte din prima clipă datorită diversităţii socio-culturale. Unitate în diversitate, miros şi culoare, vechi şi nou, ploaie şi soare, voie bună şi rigurozitate, Bruxellul capitala lumii sau a Europei? Ciocolateriile vechi de sute de ani, piaţetele flamande extrem de vizitate de turiştii din toate colţurile lumii se îmbină mai bine ca oriunde cu imense clădiri noi, de sticlă şi drapelurile statelor membre UE de pretutindeni”. Aceasta este imaginea care a rămas în gândul pedelişţtilor bistriţeni, descrisă de coordonatorul Departamentului de Comunicare şi Imagine al PDL BN, Gabriela Montoiu,

Una peste alta, bistriţenii nu doar s-au plimbat, ci au studiat şi au “citit” raportul germanului Albert Dess privind viitorul Politicii Agricole Comune după 2013, adoptat de Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European. Printre amendamentele de compromis se numără şi cele suţinute de eurodeputatul Rareş Niculescu, în special cele referitoare la alocarea plăţilor directe pentru agricultori. Raportul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală va fi prezentat plenului Parlamentului, spre aprobare, în luna iunie.

Plăţile directe, distribuite echitabil între statele member

Principalele prevederi ale raportului adoptat vizează plăţile directe, ajutpoiarele acordate micilor fermieri, tinerilor fermieri etc. În fapt, Parlamentul European solicită o distribuţie echitabilă a finanţării PAC, atât între statele membre cât şi în rândul agricultorilor în cadrul unui stat membru. PE respinge diferenţele majore în distribuirea acestor fonduri între statele membre şi consideră că această distribuire nu poate avea la bază decât o abordare pragmatică, bazată pe criterii obiective. Acest lucru va presupune renunţarea treptată, după o perioadă de tranziţie, a sistemului depăşit, bazat pe valori de referinţă istorice.

Parlamentul solicită de asemenea ca plăţile directe să fie mai eficiente şi mai bine orientate. În acelaşi timp, deputaţii europeni resping ideea unei plăţi forfetare uniforme pentru întreaga UE, care nu ar reflecta diversitatea europeană. Parlamentul pledează, prin urmare, pentru un sistem de plată unică pe exploataţie şi propune ca fiecare stat membru să primească un procent minim din media plăţilor directe la nivelul UE şi că ar trebui să fie stabilit, totodată, un plafon maxim. Această măsură ar trebui, potrivit PE, să fie pusă în aplicare cât mai devreme posibil, cu o perioadă tranzitorie limitată. Deputaţii europeni consideră că statele membre care aplică în prezent schema de plăţi unice pe suprafaţă (SAPS) ar trebui să treacă, după o perioadă tranzitorie limitată, la sistemul de plată unică pe exploataţie.

Pentru micii fermieri, PE consideră că statele membre trebuie să aibă libertatea de a decide, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, care dintre agricultori vor beneficia de acest regim.