Deputatul Cristina Iurișniți: Legea Vaccinării versus Educația pentru sănătate în școli

 

Schimbarea mentalităților după cunoscutul adagio: „ Fii tu însuți  schimbarea pe care ti-o dorești in lume!”, pe care cultura indiană prin  Mahatma Gandhi, unul din liderii cei mai remarcabili ai istoriei a impus-o in spațiul transcultural al patrimoniului spiritual universal.

 Va invit perseverent  si cu buna credință  in calitate de mamă, profesor si deputat la schimbarea modului nostru de a relaționa și reacționa în privința educației și a sănătății copiiilor noștri!  In ultimele săptămâni fiecare parlamentar a fost asaltat cu zeci sau sute de mesaje venite dinspre  societatea civilă pe tema controversată a legii vaccinării ! Zilele acestea, la  Camera Deputaților se află in circuitul legislativ legea vaccinării, o lege care aruncă in spațiul public argumente pro si contra , care va avea repercusiuni  pentru copii si adulți deopotrivă, si a cărei adoptare trebuie sa fie luata in cunoștința de cauză!

Ce ne dorim de fapt? Sa ne întoarcem in paradigma obscurantismului si a legitimării unui stat slab, incapabil să-si apere cetățenii in situații de risc, sau alegem un cadru legislativ care  să ii orienteze spre educație, progres  acceptarea argumentelor științifice?

USR subliniază si susține cu fermitate:

·         Importanța prevenției și a promovării sănătății în rândul societății

·         Asumarea vaccinării trebuie dublată de corecta informare și conştientizarea importanței prevenției.

În cultura medicală mondială, o serie de viruși puternici au fost eradicați prin vaccinare: DIFTERIA (în urma vaccinării, în anii 70  a fost eradicată); VARIOLA (în urma vaccinării, în  1977 a fost eradicata); la fel si RUJEOLA (în urma vaccinării, în  2000 a fost eradicata)

Pe de altă  parte, nu putem vorbi despre prevenție, fără să discutăm despre  subiectul disciplinei  ,,Educației pentru sănătate” a necesitații prezentei acestui opțional care nu mai poate rămâne doar o  simplă opțiune in contextul actual. Introducerea studiului „Educației pentru sănătate” in mod unitar in scoli, măcar o dată la 4 ani, și a importanței sale vitale în formarea viitorilor cetățeni responsabili și corect informați ar trebui să fie  pe agenda parlamentară nu numai a unor deputați responsabili  ci si a onoratului Minister al Educației.

Totul pornește de la educație! Sau de la lipsa ei :

·         refuzul vaccinării din motive de necunoaștere a situației de fapt poate duce la riscuri foarte mari atât pentru persoana în cauză, cât și pentru colectivitatea în care își desfășoară activitatea)

·         reactivarea unor viruși extrem de periculoși în ultimii ani, apariția lor fiind strict legată de  refuzul anumitor persoane de a-și vaccina copiii. Boli care se presupunea că au fost eradicate, reapar în forme cel puțin la fel de agresive din cauza lipsei informării și a conștientizării pericolului la care este supusă societatea.

România a conștientizat situația gravă în care se află mecanismele de prevenție și informare a tinerilor, riscurile la care se supun prin ignorarea normelor de sănătate. Astfel, în ultimi 2 ani, instituțiile statului împreună cu organizații mondiale, ONG-uri, reprezentanți ai societății civile și-au asumat redactarea și implementarea direcțiilor strategice menite să asigure accesul tinerilor la informație  provenita din surse sigure prin intermediul unei informări corecte, obiective, corelate cu gradul de înțelegere și cu nivelul de vârstă al acestora, familiarizându-i cu privire la familie, relații interumane, fiziologie, norme sanitare si de nutriție , sănătatea pentru reproducere.

In acest sens să facem un necesar exercițiu de memorie:

1.      Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 elaborată și asumată de Ministerul Sănătății

2.      Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătății și a Educației pentru Sănătate elaborat de Administrația Prezidențială, UNICEF România, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății își propune să traseze axele directoare pentru implementarea în intervalul 2017 – 2018 a materiei ,,Educație pentru sănătate”, asumându-și următoarele obiective:

a.       1.2.3 ,,Elaborarea unor reglementări necesare implementării programului de educație pentru sănătate în învățământul preuniversitar prin utilizarea tuturor resurselor umane și materiale disponibile.”

b.      În anul 2017: Îmbunătățirea cadrului legislativ

In concluzie, cele 3 obiective prevăzute în cadrul Programului Național „Educația pentru sănătate” în școala românească:

1.      Educația pentru promovarea sănătății și a stării de bine,

2.      Educația pentru dezvoltarea personală,

3.      Educația pentru prevenție prin reducerea comportamentelor cu risc pentru sănătate, trebuie imperios să devină obiective prioritare pentru orice parlamentar care se prezintă , nu doar declarativ, a fi interesat de sănătatea copiiilor noștri, de educația lor, fie ei sau nu vaccinați.

 

Deputat,

Cristina IURIȘNIȚI

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]