Despre cancerul pulmonar

Gheorghe Puica DSP BN Comp. de promovare a sănătăţii

Spre deosebire de majoritatea altor tipuri de cancer, ale căror cauze sunt adesea necunoscute, cauza principală a cancerului pulmonar este reprezentată, la peste 90% dintre pacienţi, de fumat. Corelaţia dintre cele două (fumat şi cancer) a fost descoperită încă din anii 1950. În rândul bărbaţilor fumători riscul de apariţie a cancerului pulmonar este de 17%, în timp ce în rândul femeilor fumătoare este de 12%. Specialiştii estimează că un individ care fumează mai mult de un pachet de ţigări pe zi are un risc de a dezvoltă cancer pulmonar de 20 - 25 de ori mai mare comparativ cu un nefumător. Dacă persoana renunţă la fumat, riscurile de apariţie a cancerului se reduc treptat în timp, însă destul de greu. Se pare că abia după 15 ani de abstinenţă totală de la fumat riscurile de apariţie a cancerului încep să devină similare cu cele ale unui nefumător, însă ele se reduc la 2% doar după 30 de ani de la abandonarea fumatului. În primii 10 ani riscurile se menţin însă foarte ridicate. Fumatul pipei, sau al trabucurilor este şi el un important factor de risc, însă nu la fel de semnificativ precum fumatul ţigărilor obişnuite. Fumatul pipei este mai frecvent asociat apariţiei cancerului de buză. Aproximativ 85% din totalitatea cancerelor pulmonare apar la fumători sau la fumătorii care între timp au abandonat acest viciu. Cei mai importanţi factori de risc care influenţează apariţia acestui tip de cancer sunt: - Numărul ţigărilor fumate; - Vârsta la care individul s-a apucat de fumat; - Perioada de timp în care a fumat (sau de cât timp s-a lăsat de fumat); - Conţinutul în nicotină al ţigărilor fumate.
Cancerul, indiferent de tipul său particular, este datorat acţiunii carcinogenilor, aceştia modificând profund modul în care organismul îşi reglează procesele interne, inclusiv proliferarea şi diferenţierea celulară. Fumul de ţigară conţine peste 300 de substanţe chimice, foarte multe dintre acestea (aproximativ 40) fiind încriminate şi recunoscute drept carcinogeni direcţi. Dintre acestea, hidrocarburile poliaromatice şi nitrozaminele se pare că pot influenţa în mod direct AND-ul. De asemenea, benzopirină poate induce mutaţii în numeroase gene implicate în supresia tumorilor. Dacă aceste gene sunt lezate, este afectată capacitatea organismului de a face faţă modificărilor premergătoare dezvoltării tumorilor.
Deoarece nu toţi pacienţii diagnosticaţi cu cancer pulmonar sunt fumători, specialiştii au descoperit şi alte cauze care pot determina apariţia acestei neoplazii. Rolul lor este relativ bine stabilit, însă există factori, precum cei genetici a căror influenţă rămâne de stabilit. Fumatul pasiv (prin expunerea cronică a unui nefumător la fumul de ţigară) este incriminat în 25% din totalitatea cazurilor de cancer pulmonar care apare la nefumători.
El este deja recunoscut că un carcinogen foarte periculos, acesta fiind şi motivul pentru care autorităţile au decis că fumatul în locuri publice să fie interzis. Din păcate însă, această hotărâre nu este aplicată corespunzător, ceea ce semnifică faptul că majoritatea indivizilor încă nu conştientizează riscul asociat fumatului şi expunerii la fumul de ţigară.
Un individ nefumător, care trăieşte alături de o persoană care fumează are un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar. Fumătorii pasivi sunt expuşi în principal nitrozaminelor, studiile demonstrând faptul că aceşti compuşi se elimină urinar la persoanele nefumătoare dar expuse la fumul de ţigară în procent de 1-5% faţă de cele care se determină la fumătorii activi.
Toţi fumătorii sunt foarte bine informaţi cu privire la efectele fumatului,cu aceste rânduri, nu dorim decât să-i facem să se mai întrebe odată: merită oare?

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]