Despre ego-proza “Federeului”, la Sibiu și Brașov: “Mamé”, de Nicolae Avram

Miercuri, 5 octombrie, de la ora 18:00, la Librăria Habitus (Piaţa Mică, nr. 4) din Sibiu, va avea loc lansarea romanului Mamé, de Nicolae Avram, apărut recent la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”, disponibil şi în ediţie digitală. Invitaţi, alături de autor: Teodora Coman, Rita Chirian, Radu Vancu şi Dragoş Varga.
Joi, 6 octombrie, de la ora 18:00, la Librăria Humanitas Braşov (Piaţa Sfatului, nr. 16), Nicolae Avram va vorbi despre Mamé în cadrul CenaKLUb Tiuk! (nr. 68). Invitat special: Cătălin Stanciu. Moderator: Mihail Vakulovski.

“Poem în proză despre oroare”, “dar și despre salvare”, cu “text disperat”, puternic și de efect, carte specială, curajoasă, atipică (după cum o definește Bogdan Crețu), Mamé” a văzut lumina tiparului la Editura “Polirom”, pentru a reda “experiențele infernale ale orfanilor aproape mitici, despre care se spunea că sunt antrenați pentru a deveni soldații personali cei mai devotați și cei mai fanatici ai lui Nicolae Ceaușescu” (Radu Vancu). Autorul, Nicolae Avram, el însuși trecut în copilărie și adolescență prin experiența dură a instituționalizării, a reușit acum un volum de ego-proză, după ce debutase editorial în 2000 cu versurile “Cântece de sinucigaș”, pentru ca ulterior să scrie “Litanii pentru diavol” (2006), “Federeii” (2010), “All Death Jazz” (2013), obținând mai multe premii la concursuri de poezie organizate sub egida Uniunii Scriitorilor din România.

"Casele de copii au fost una dintre cele mai mari orori ale regimului comunist din România. Întunericul, lipsurile, umilințele, abuzurile, abandonarea oricăror speranțe sunt încercări de netrecut pentru adulți, însă în cazul copiilor întrec orice imaginație. Nicolae Avram reușește să depășească simpla descriere a acestor atrocități și, violent, personal, îl face pe cititor să simtă în profunzime ce au simțit cei cărora li s-a furat atât de brutal inocența în orfelinate. Încărcată de un lirism negru, Mamé spune povestea șocantă a unui suflet chinuit (și a câtor altora)." – scria Polirom la momentul apariției, în primăvara lui 2016.
Referințele au continuat în aceeași notă:

„Mamé este de fapt un poem enorm şi halucinant, mai exact, abnorm – în sensul că încalcă absolut toate normele imaginabile. Nu doar pe cele ale pudibonderiei lingvistice, ci mai ales pe cele ţinute drept etice atât în colectivitatea parcului uman, cât şi în intimitate. E greu de găsit vreun tabu pe care imaginaţia înspăimântătoare a lui Nicolae Avram să nu-l transgreseze în această relatare a experienţelor infernale ale orfelinilor aproape mitici, despre care se spunea că sunt antrenaţi pentru a deveni soldaţii personali cei mai devotaţi şi cei mai fanatici ai lui Nicolae Ceauşescu.” (Radu Vancu)
„Unul dintre cele mai puternice şi mai de efect texte pe care le-am parcurs în ultima vreme. Mamé este un text disperat, scris cu sufletul la gură. O carte extraordinară, cu multe deschideri, cu multe oferte de interpretare. Este şi o carte despre comunism, cu posibile ieşiri către parabolic. Pedagogul ca imagine a micului dictator – iată un personaj care se ţine minte. E un poem în proză despre oroare. Dar şi despre salvare. Una dintre cărţile speciale, atipice, curajoase (e nevoie de un mare curaj estetic pentru a risca o asemenea formulă).” (Bogdan Creţu)

Iată, spre edificare, un text de copertă: “Multă vreme n-am știut cum mă cheamă. Noi, avortonii, nu avem nume. Nu suntem oameni. Nu știm în ce zi ne-am născut, pe ce lume ne aflăm. Suntem viermi, șobolani, fraieri, căcați, păduchioși, țigani, borâți, chelboși, împuțiți, muiști, râioși, labagiști, poponari, ciumpalaci. Noi avem porecle: Șoarece, Cazan, Brânză, Șacal, Dopuleț, Țăranul, Șurub, Gumă, Păstaie, Bubă, Bizo, Dovleac, Ciocsi, Mușcătare, Ciocan, Slană, Zlot, Coaienegredepurcel, Pepsi, Bobol”.

Nicolae Avram s-a născut pe 21 decembrie 1966, la Năsăud. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la casa de copii. A debutat editorial cu Cîntece de sinucigaş (cartea I) (2000, ediţia a II-a, 2008), volum distins la Concursul Naţional de poezie „George Coşbuc”, Bistriţa, 2000, cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut. Alte volume publicate: Litanii pentru diavol (2006); Federeii (2010); All Death Jazz (2013. A obșținut: Premiul „Andrei Mureşanu” acordat de Societatea Scriitorilor Bistriţa-Năsăud, 2014; Premiul „Octavian Goga” acordat de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj, 2014. Este îngrijitorul volumului postum de poezie a lui Aurel Onişor, Semnul la care te vei opri să bei apă (2013). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Scrie un mesaj...