Despre femei, la început de martie, puțin altfel

 De 8 martie, “Ziua Internatională a Femeii”,   Institutul Naţional de Statistică a publicat cifre surprinzătoare despre românce.  Această zi reprezintă o recunoaştere, nu numai simbolică, a locului pe care femeia îl ocupă în societatea contemporană, ci şi a rolului, din ce în ce mai important, jucat în istoria şi devenirea lumii.

     Din cele 19530, 6 mii persoane care la 1 ianuarie 2018 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 9977,4 mii erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente.

     În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5490 de mii de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,7%.

   Populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani: vârsta medie naţională: 41,9 ani;  vârsta medie feminină: 43,5 ani; vârsta medie masculină: 40,2 ani.
   Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea.

     Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Iași iar cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (51,2% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

      Cele mai fertile femei se pare că se gasesc  în județele Vaslui, Suceava şi Bistriţa-Năsăud. Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4459 mii persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 44,7% din totalul populaţiei feminine rezidente la 1 ianuarie 2018.

    În anul 2017 cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani din populația rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (57,5‰), Suceava (57,1‰) şi Bistriţa-Năsăud (54,5‰), iar cele mai scăzute în Mehedinţi (33,6‰) şi Gorj (33,3‰).

    Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 44,5 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani.

     În anul 2017 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 202151 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,3 născuţi-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-28 a fost în anul 2017 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 9,9‰.  Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2017, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete.

      În ceea ce privește comportamentul reproductiv al femeilor,  diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (36,6% în anul 2017) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anul anterior (38,0% în anul 2016). Un procent de 53,1% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2017, în mediul rural, 53,5% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 22,9% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice.

     Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2017, a fost de 79,23 ani (80,07 ani în urban şi 78,20 ani în rural) și tot atunci,  rata nupţialităţii a fost de 6,4 căsătorii la 1000 locuitori. 

     Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2017 la 30,1 ani la femei şi 33,3 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2017, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,2 ani la femei şi 31,5 ani la bărbaţi.

     În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2018, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8857 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43,0%.

        În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 24,0% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,4% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 41,2% au absolvit liceul, iar 12,4% şcoli profesionale şi de ucenici.

          În ceea ce privește navigarea pe internet în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare.  86,9% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, fiind urmat de trimiterea de e-mail-uri (58,6%), găsirea de informaţii despre bunuri sau servicii (57,2%) şi despre sănătate (53,6%).

          Mirela Parker

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]