Despre viespi si metodele biologice de limitare a inmultirii lor peste nivelul economic de daunare

Intr-un articol anterior in care ma adresasem in principal apicultorilor din tot judetul, cititori ai ziarului Rasunetul am aratat ca,in comparatie cu anii anteriori ,in acest an constatam existenta in natura a unui numar mult mai mare de viespi, fapt consemnat de altfel de mijloacele mass-media prin desele incidente provocate urmare a agresivitatii acestor insecte.

Dupa aparitia articolului multi dintre cititori mi-au confirmat cele relatate,adaugand nemultumirile lor ,de la disconfortul si intepaturile provocate de viespi si pina la pagubele economice pe care acestea le produc atat la struguri si fructe,dar si la coloniile de albine mai putin puternice ori acolo unde apicultorii n-au micsorat urdinisurile stupilor la timp.

Iata motivele pentru care ,cu amabilitatea redactiei arat mai jos cateva aspecte principale din biologia si combaterea pe cale biologica a acestei insecte.

Entomologii descriu peste 10 000 de specii de viespi diferite,fiecare cu modul ei de viata specific.In general , cand sunt intr-un numar rezonabil,toate viespile sunt mai mult folositoare decat daunatoare echilibrului general al ecosistemelor,fapt pentru care opiniez ca omul nu trebuie sa-si propuna distrugerea in totalitate a viespilor,producand astfel grave dezechilibre ecologice,ci doar mentinerea sub control a inmultirii exagerate a lor la un numar sub ceea ce-n domeniul fitoprotectiei se numeste Pragul Economic de Daunare.-(P.E.D.)-

Mai ales in prima parte a verii viespile consuma paduchii de frunza ,paduchii testosi,moliile,etc.,anumite specii de viespi fiind chiar inmultite in laboratoare si folosite dirijat in combaterea acarianului rosu comun –(Tetranychus Urticae), si chiar a Paduchelui din San Jose –(Quadraspidiotus Perniciosus).

Dat fiind faptul ca-n ultimii ani livezile din judet nu prea se mai trateaza cu insecto-fungicide ,ar trebui sa mentinem macar viespile ,care atat cat pot ele sa-si aduca contribuita la mentinerea echilibrului ecologic.

Viespea comuna are o metamorfoza rapida ,in numai 4-6 zile ,functie de temperatura mediului si continutul de proteina din hrana traversand rapid stadiile de ou-larva-nimfa-pupa si adult.

Perioada de imperechere a viespilor are loc toamna in august-octombrie-(luni in care sunt si cel mai agresive)-.Matcile de viespe traiesc 10 luni,supravietuind iernii printr-un gen de hibernare-(somn profund)-in care se hranesc doar cu rezervele de energie acumulate in toamna anterioara.Acul viespii e un tubusor arcuit si ascitit de chitina foarte tare –(si fara carlige ca la albina)-putand intepa rapid si repetat ,injectand un venin foarte dureros sub pielea inamicului.Spre deosebire de albina viespea isi poate retrage acul din piele pt. a-l folosi din nou.

Viespile isi construiesc cuiburi dintr-un material cu o structura chimica apropiata celulozei,pe care le amplaseaza de preferinta in apropierea gropilor de compost,sub streasinile caselor,in poduri,pe sub ramele ferestrelor,-(zona rezervata de obicei pt. jaluzele)-,in cauciucurile adandonate ori chiar in pamant in galeriile parasite de soareci sau sobolani. Un alt loc foarte preferat de viespi,dar foarte periculos pentru cei neavizati care doresc sa-i combata ,il reprezinta cutiile metalice ale bransamentelor de pe salpii de curent electric,locuri cu risc enorm de electrocutare.E bine ca aceste amplasamente ale viesparelor sa fie aratate electricienilor de la retelele de distributie care stiu ce-au de facut.

Intepatura viespilor contine de trei ori mai mult venin decat a albinelor si doare foarte tare.Multi oameni sunt alergici la venin si pot avea grave probleme de sanatate daca sunt intepati,de aceea viespile devin cu atat mai periculoase pentru om,cu cat cuiburile lor sunt mai aproape de zonele publice.

Primul ajutor in caz de intepare consta in frecarea locului intepat cu frunze de patrunjel,de ceapa,cu sare, cu otet, cu amoniac,aplicarea unei bucati de fier cat mai rece pe locul intepat sau oricare alta metoda care poate modifica rapid PH-ul locului intepat.

In caz de mai multe intepaturi ori de persoane ce se stiu a fi alergice ,cel intepat e bine sa ia rapid vreun medicament antialergic de tipul Feniraminului,Romerganului,Nilfanului,etc..,cu mentiunea ca pt. asta trebuie neaparat consultat un farmacist sau cadru medical.

Combaterea biologica se poate face prin folosirea de capcane.Viespile sunt de felul lor foarte curioase ,fiind atrase de substantele dulci sau de lichidele in curs de fermentare.Dupa observatiile mele cea mai mare atractivitate pt. viespi o are apa in care s-au spalat capacelele de ceara rezultate de la extractia mierii.Mai sunt atrase de berea rasuflata,de orice fel de vinuri vechi,alterate,in curs de otetire,de solutiile obtinute prin diluarea in apa a magiunurilor alterate,de fructele in curs de fermentare -(pere mai ales)-

Puneti in recipiente de sticla –(de tip sampanie mai ales)-ori in butelii de tip PET,cu gatul lung si ingust , cum sunt cele de la apa minerala ori de la vin,cam o treime din capacitatea recipientului unul dintre lichidele aratate mai sus,legati si atarnati aceste recipiente in locurile frecventate de viespi la inaltimi ce pot varia intre 1 si 3 metri,apoi cu degetul inmuiat in miere ori magiun ,ungeti putin gaturile recipientelor in zona unde ar trebui sa intre dopul,iar restul rezolva mama natura.

Viespile foarte lacome si obraznice din fire,vor intra in recipiente ,inecandu-se in lichidele care le-au atras. Din cand in cand,daca suprafata lichidului din capcana e plina cu viespi –(se podeste)-impiedicand inecarea altora care intra din nou,strecurati lichidul.completati-l la nevoie si refolositi-l.Cu cat e mai vechi si mai borsit,cu atat e mai atractiv pentru viespi. Repetati operatiunea ori de cate ori e nevoie pana la venirea inghetului.

Exista si sunt cunoscute si masuri mult mai radicale de combatere care folosesc momeli impregnate cu insecticide pentru combaterea viespilor,dar constient fiind de necesitatea practicarii unei agriculturi integrate,durabila si cat mai putin agresiva fata de mediu,evit sa le public,in principal din dorinta de-a respecta cele scrise in versetul 24 din psalmul 104 care spune:”O Doamne, ce multe si mari sunt lucrarile Tale. Tu le-ai randuit pe toate,iar Pamantul e plin de bunatatea TA".

Binecuvanteaza Doamne campurile si livezile cu roade date in copt spre bunastarea tuturor pamantenilor,dintre care unii sunt fideli cititori ai acestui ziar.Lasa-ne si ajuta-ne sa intrezarim bucuriile vietii de fiecare zi.

Ing. zootehnist si licentiat in Drept

Andron Traian Ioan

Comentarii

16/11/11 13:09
adrian

stau la casa ,si am mansarda an podul casei si antre lambriu si acoperisul casei s-au ancuibarit cateva viespi cum pot rezolva problema
Va multumesc anticipat pt raspuns,va rog frumos ajutati-ma

25/08/10 19:29
Vizitator

Parintii mei, persoane de 80 de ani, au o problema cu cateva cuiburi de viespi (sau asemanatoare cu viespile dar mai mari) care sau instalat in mai multe locuri din podul casei, intre tabla si scandura care acopera sarpanta.

Au inceput lupta cu spray si cu spuma poliutetanica cu care au astupat anumite puncte de acces pe care le-au identificat.

Cu toate acestea, gasesc in continuare, chiar in casa, numeroase viespi.

Azi, citind articolul dvs., le-am comunicat metoda descrisa de dvs. cu capcanele din PET-uri.

Va rugam, daca totusi ne puteti ajuta, transmiteti-ne si alte metode pentru a putea sa le combatem. Mentionez ca mama mea este alergica.

Va multumesc!
Cu respect, Liviu NEGULESCU

10/08/13 21:54
Dr. Niculescu T...

O eficienta capcana este o sticla in care s-a introdus o substanta dulce (miere,sirop zahar) la sticla se pune o palnie, care se manjeste cu miere. Viespile intra in sticla prin palnie si nu mai stiu sa iasa afara.

24/07/15 15:14
ares

O tampenie mai mare vis-a-vis de tratarea intepaturii n-am mai auzit. Cu leacurile babesti pe care le mentionezi, persoana intepata poate intra oricum in soc anafilactic si poate evident muri. Se face o injectie cu hidrocortizon intramuscular. Daca nu are efect in urmatoarele minute se efectueaza un hidrocortizon intra-venos si voila c'est fait. Corticoizii anuland efectul histaminei.

31/10/15 17:08
arual

Ares: este o mare tâmpenie ce spui tu: învaţă-te sa foloseşti numai droguri şi va fi foarte bine pt corpul tău. Sarea este cea mai bună în astfel de cazuri.

Lăsaţi-le în pace şi nu vă vor face nimic. Eu am stat toată vara cu ele pe lângă mine şi nu mi-au făcut nimic. Nu le agitati şi nu vă vor înţepa. Învăţaţi să convieţuiţi cu ele orăşenilor. Învăţaţi să înţelegeţi natura şi ea nu va fi împotriva voastră adormiţilor!

06/04/16 17:39
Oana30

Chiar acum cateva minute m-a intepat o viaspa(mi se umfla foarte tare zona,dureri,mancarimi etc),eram tare nervoasa pe ele,dar acum ca ati vorbit atat de frumos despre ele ca si Creatia Domnului...parca mi-a mai trecut supararea.Am inteles ca trebuie sa stiu cum sa ma port cu ele,sa putem convetui.Multumesc frumos :)

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]