alp
 

Diana Morar: Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean, singura acreditată pentru specializarea asistent medical generalist

      

          În ultima perioadă, pe agenda publică locală a fost şi tema şcolilor postliceale, în special obţinerea autorizărilor şi acreditărilor confirmate prin ordinele ministrului Educaţiei. Subiectul suscită interes pentru că implică sute de tineri din judeţul nostru, absolvenţi şi nu numai, care vor să-şi continue studiile, să obţină o calificare şi, ulterior, un loc de muncă în ţară sau în străinătate.

          În acest context, am solicitat explicaţii punctuale de la vicepreşedintele Fundaţiei Cultural Umanitare “Henri Coandă” din Oradea, avocatul Diana Morar.

 

Rep: Cum se funcţionează legal, ca şcoală particulară în România?

  Diana Morar:   Cele 30 de şcoli postliceale „Henri Coandă”, de pe raza a 26 de judeţe, fac parte din reţeaua naţională a învăţământului preuniversitar din România şi funcţionează în baza ordinelor de ministru al învăţământului la fel ca la şcolile de stat, fiind autorizate sau acreditate.

Rep: Ce înseamnă autorizarea şi acreditarea unei şcoli, pe înţelesul tuturor?

 D.M: Conform cerinţelor legii învăţământului şi legii calităţii învăţământului, orice şcoală, pentru a funcţiona legal în România, îşi depune dosarul de autorizare provizorie la A.R.A.C.I.P. Viitoarea şcoală este evaluată extern de evaluatorii A.R.A.C.I.P. şi dacă îndeplineşte toate cerinţele standardelor de calitate este propusă spre autorizare de A.R.A.C.I.P. şi prin ordin de ministru va funcţiona provizoriu. La absolvirea primei „promoţii, dar nu mai târziu de 2 ani, se depune dosarul de acreditare a unităţii şcolare”. În urma evaluării externe a evaluatorilor A.R.A.C.I.P. şi dacă se îndeplinesc toate cerinţele standardelor de calitate, şcoala este propusă spre acreditare de A.R.A.C.I.P. şi prin ordin de ministru este acreditată.

Aş dori să clarific temeiul legal de funcţionare şi de certificare a competenţelor profesionale la nivel postliceal în România. Din momentul acreditării, acea şcoală poate să-şi organizeze examenele de certificare a competenţelor profesionale, adică devine Centru de examen unde elevii săi susţin examenul de absolvire.

          Totodată gestionează şi eliberează (pe baza promovării examenului de absolvire) în nume propriu, certificatele de absolvire (diplomele de postliceal). Aceste diplome (certificate) sunt tipărite în România de Ministerul Educaţiei Naţionale şi sunt repartizate Inspectoratelor Şcolare Judeţene, de unde sunt ridicate de şcolile acreditate şi sunt gestionate de acestea ca acte cu regim special conform ordinului de ministru privind Regimul actelor  şi documentelor  şcolare.

Rep: În Bistriţa-Năsăud, pentru specializarea asistent medical generalist, ce şcoală postliceală deţine acreditarea?

D.M.: În judeţul Bistriţa-Năsăud, la nivel postliceal, în domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică, specializarea asistent medical generalist, singura acreditată este Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean. A fost acreditată prin O.M. nr. 4119/11.05.2009. În judeţ funcţionează şi alte şcoli particulare, de stat, dar acestea sunt autorizate şi, conform legii, susţin examenul de certificare a competenţelor (examenul de absolvire) la Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean.

În baza promovării examenelor de către candidaţi, Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean, ca centru de examen, le eliberează Certificatul de Competenţe Profesionale, acestora în condiţiile legii.

      Aşa se explică susţinerea la Beclean, la şcoala noastră,  în anul 2013,  a examenului de certificare de către absolvenţii Şcolii sanitare de stat, Şcolii Postliceale „Henri Coandă” Feldru şi Bistriţa. Toate cele trei şcoli  sunt autorizate în acest moment.

Rep: Câte autorizaţii de funcţionare provizorie aţi obţinut, de-a lungul anilor, în şcolile postliceale „Henri Coandă”?

D.M: Şcolile Postliceale „Henri Coandă” au fost autorizate începând cu anul 2001 pe diferite specializări. Am obţinut, în urma evaluărilor externe, 107 ordine de ministru care au dat dreptul de funcţionare provizorie la diferite specializări. Dintre aceste specializări autorizate în număr de 107, unele nu mai funcţionează deoarece nu au mai existat cerinţele de calificare pe piaţa forţei de muncă. Aşa este cazul specializărilor care au funcţionat în judeţul nostru, şi anume agent vamal, analist programator la Bistriţa şi maistru mecanic la Rodna. Aceste specializări au funcţionat în condiţiile legii, absolvenţii certificaţi se bucură de toate drepturile; dar nerealizându-se planul de şcolarizare, au intrat în lichidare specializările respective şi la cererea noastră prin ordin de ministru s-a ridicat autorizaţia de funcţionare provizorie. Orice şcoală particulară sau de stat trebuie să respecte legea.

Rep: Care a fost prima şcoală postliceală acreditată din reţeaua şcolilor „Henri Coandă”?

  D.M.:   În condiţiile legislaţiei existente în anul 2006, în luna noiembrie a acelui an, la Oradea, a fost prima noastră şcoală postliceală acreditată. Era pentru prima dată în istoria învăţământului particular când s-au acreditat primele şcoli particulare; şi, dacă bine îmi amintesc, în România au fost acreditate, în anul 2006, primele 4 instituţii şcolare particulare - două au fost de nivel liceal şi două de nivel postliceal, dintre care una era Şcoala Tehnică Postliceală „Henri Coandă” Oradea. Au fost două Ordine de ministru de acreditare, dintre care unul al şcolii noastre din Oradea, anume:  O.M nr 5661/14.11.2006.

Aş face o remarcă: nu este uşor să te acreditezi în condiţiile legii. Este nevoie de multă muncă, perseverenţă, seriozitate şi dorinţa de dezvoltare a instituţiei şcolare.

Rep: Cum aţi putut să realizaţi în judeţul nostru o mică reţea de şcoli „Henri Coandă”, concret la Beclean, Bistriţa şi Feldru?

D.M.: Dezvoltarea  şcolilor „Henri Coandă” de nivel liceal şi postliceal în judeţul Bistriţa-Năsăud începe în anul 2000, cu Şcoala Tehnică Postliceală „ Henri Coandă” Beclean, care are o istorie aparte, de suflet. Este legată de părinţii mei şi copilăria mea. Noi am locuit o perioadă la Beclean unde tata a funcţionat ca ofiţer, iar mama a fost profesoară la Şcoala Generală „Grigore Silaşi” din Beclean. Eu şi sora mea am urmat cursurile primare la şcoala generală până în anul 1990, când tata a fost transferat la Oradea (Bihor). Aşa se explică că nucleul Şcolilor „Henri Coandă” a fost şi este proiectat de Consiliul Director de la Oradea.

Mama mea a locuit cu părinţii la Beclean, a terminat liceul la Beclean, a activat ca profesor în Beclean. Sub aspectul sentimental, cum zicea mama, „din patriotism local”, trebuia să dezvoltăm Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean, pentru că oraşul a traversat probleme economice, oamenii erau constrânşi din punct de vedere material, iar o şcoală postliceală, acasă la ei, îi ajută foarte mult. Aceste sentimente le-am împărtăşit toţi din familie pentru că toată familia nostră rămâne legată sentimental de Beclean.

Rep: Dar ce v-a determinat să dezvoltaţi Şcoala Postliceală „Henri Coandă” la Bistriţa,  Liceul şi Şcoala Postliceală „ Henri Coandă” la Feldru?

 D.M.: Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Bistriţa, Liceul şi Şcoala Postliceală „ Henri Coandă”  Feldru funcţionează după ordine de ministru al Educaţiei, astfel: O.M. nr.5274/ 25.09.2009 pentru Şcoala din Bistriţa, O.M. nr. 5480/ 18.10.2010 pentru Liceul din Feldru şi O.M. nr.5275/ 25.09.2009 pentru Şcoala Postliceală din Feldru.

       Pentru Bistriţa, eu am dorit să dezvolt învăţământ postliceal, deoarece exista, la şcolile de stat, o singură specializare la acea dată, învăţământ sanitar de stat. Locurile erau limitate şi era necesară o concurenţă.

      La Feldru a fost dorinţa d-lui Nechiti Simion de a duce lumina şi cultura în comuna sa natală. Aşa s-au dezvoltat cele patru instituţii şcolare particulare, trei de nivel postliceal şi un liceu în judeţul nostru.

Rep.: Vă rog să vă referiţi la strategia de dezvoltare pe termen mediu a instituţiilor şcolare pe care le coordonaţi, în calitate de vicepreşedinte al Fundaţiei şi membru findator în Consiliul Director.

D.M.: Strategia pe termen mediu corespunde cu principalele direcţii din P.L.A.I şi P.R.A.I al judeţului, pe contextul economic şi social, pe cerinţele de calificare pe piaţa forţei de muncă şi bugetele alocate de Consiliul Director pentru cele 4 instituţii şcolare particulare.

Ţintele strategice propuse pe termen mediu au în vedere dezvoltarea instituţiei şcolare particulare în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, vom autoriza noi calificări nivel I, II, III şi III avansat.

De asemenea, vom acredita şcolile postliceale din Bistriţa şi Feldru, în anul şcolar 2013/2014. Vom acredita Liceul Particular în anul şcolar 2014/2015.

Rep: Ce ne puteţi spune despre nivelul taxelor de şcolarizare?

D.M.: Sub aspectul social, vom păstra acelaşi nivel de taxe de şcolarizare pentru a asigura accesibilitatea în şcolile noastre. Studiul de fezabilitate realizat privind accesul la educaţie în învăţământul particular, a arătat situaţia materială scăzută a marii majorităţi a populaţiei şi neputinţa doritorilor de a urma o şcoală cu taxe.

      Practic cei cu studii medii/liceu au un salariu net între 600-900 lei, ei nu își pot permite să plătească taxe de școlarizare foarte mari. De aceea noi menținem taxa la 1100 lei anul I şi 1300 lei pt anul II, III de studii, și nu o mărim, pentru a asigura accesul acestei categorii defavorizate social, pentru că cea mai importantă problemă socială a României este, în acest moment, sărăcia.

Rep: Cum  reușiți să asiguraţi  bugetul de  venituri-cheltuieli al instituţiei de învăţământ, deoarece prin  O.M. cheltuielile per elev la nivel postliceal sunt de 3.200 lei/an, iar la liceu este de 2.800 lei/an, iar școlilor de stat li se asigură bugetarea?

 D.M.: Aici lucrurile sunt mai „încurcate”, tot de cei care aprobă bugetarea, dar uită de prevederile Legii nr.1/2011(L. Învățământului).  Să o  luăm metodic, ca la școală.

      Politicile economice ale unităților școlare “Henri Coandă” au la bază finanțarea proprie prin taxe școlare şi alte cursuri de calificare ce aduc venituri.

      Cadrele didactice angajate sunt policalificate, încât asigură nevoia de resursă umană calificată pentru unele cursuri de formare profesională cerute pe piața forței de muncă în orice moment. Faptul că învățământul particular este foarte mobil, elastic și se adaptează acestor cerințe îi asigură dezvoltarea. Noi nu promovăm un învățământ  cu specializări/ calificări limitate, mereu aceleași. Credeți că întâmplător ne-am autorizat pe 107 calificări nivel postliceal? Dar puteți considera ce muncă s-a realizat și se realizează în școlile noastre.

Dacă revenim la Legea Invățământului, nr.1/2011, unde se prevede că școlile acreditate sunt finanțate de la stat, în practică nu este așa, nici la învățământul obigatoriu până la 10 ani nu se acordă niciun leu. Noi ne-am obișnuit și nu ne mai bazăm pe ceva ce se tot promite, dar se tot amână.

Rep: Dar cum realizați finanțarea la Liceul Particular „Henri Coandă” Feldru?

D.M:  Sincer, în buget am prevăzut cheltuielile toate. Nu cred că elevilor noștri li se va deconta transportul, manuale gratuite – acolo unde este învățământ obligatoriu până la clasa a 10-a. Pentru a rezolva problema, Fundația asigură fondurile cu cheltuielile de transport, manuale și masă gratuită pentru elevii săraci. Elevilor de la Feldru le oferim burse sociale pentru a putea frecventa școala. Provin din familii foarte sărace și dacă nu i-am ajuta, ei ar fi lipsiți de învățătură, nu ar putea scăpa de sărăcie, deoarece nu și-ar putea face o calificare.

         Fundația se numește şi umanitară și promovează ideile umanitare în acest fel.Toți elevii cu probleme sociale reale sunt ajutați spre a putea să se califice în vederea desfășurării de activități din care să realizeze venituri.

Rep: Cum colaboraţi cu comunitatea locală, autoritățile, instituţiile de stat locale, centrale şi ce parteneriate realizaţi cu aceştia ?

 D.M.: Aş face o precizare şi anume că învățământul particular nu trebuie văzut ca o sursă de îmbogățire pentru ințiatori. Administrația locală ar trebui să ne vadă ca aliați ai lor, prin faptul că dezvoltarea activității de învățământ fără cheltuială de la buget, practic sprijinim bugetul local și central. Înțelegem că nu doresc finanțarea învățământului particular din lipsa banilor de la buget. Dar nu înțelegem politica Ministerului Educației de a ne face concurență finanțând învățământul postliceal în dauna sectorului privat. Aș înțelege intervenția statului - Ministerului Educației - prin finanțare în cazul unor specializări necesare economiei și unde sectorul privat nu funcționează foarte bine, așa ar ajuta dezvoltarea economică prin oferta de calificări deficitare, neșcolarizate și nu ar afecta sectorul învățământului privat.

        Cu autorităţile locale avem relații normale, funcționăm pe baza contractelor de închiriere pentru spațiile de instruire teoretică și practică. Uneori am fost confundați cu S.R.L.-urile, dar am negociat taxele și ne-am putut desfășura activitatea foarte bine.         

       Programul de instruire practică, laboratoare se realizează în unități spitalicești unde ne bucurăm de sprijinul cadrelor medicale din spitale și de buna colaborare cu conducerea spitalelor. Cu I.S.J.Bistrița-Năsăud avem bune relații. Am fost evaluați extern atât de I.S.J., cât și de ARACIP, în condițiile legii.

Rep: Dar nu ne-am referit deloc la forţa de muncă angajată în unitățile şcolare particulare din judeţ…

 D.M.: Este adevărat, dar niciodată nu este prea târziu. Suntem o mare echipă ce cuprinde toată resursa umană angajată în cele patru instituții școlare ”Henri Coandă”. Fiecare angajat dorește și știe ce are de făcut încât să putem funcționa foarte bine. Doresc să le mulțumesc pe această cale celor 52 angajați cu timp de muncă parţial sau cu normă de bază în unitățile noastre școlare.

Rep: Nu întâmplător am lăsat la urmă rezultatele activităţii la examenele de evaluare națţonale.

D.M.: Așteptam această întrebare și vă dăm atât statistica rezultatelor în ultimii 2 ani, cât și a inserției profesionale a absolvenților din școlile “Henri Coandă” din judeţ.

          Dintr-un total de 197 absolvenţi, an şcolar 2011-2012 şi 2012-2013, şi-au susţinut examenul de certificare a competenţelor profesionale şi l-au promovat un număr de 197, cu medii cuprinse între 7,30 -10. Dintre aceştia, s-au angajat, prin concurs, în unităţi spitaliceşti de stat şi particulare un număr de 30 absolvenţi. O pondere de 17% dintre absolvenţi şi-au echivalat actele de studii prin ISJ Bistriţa- Năsăud şi au plecat la muncă în ţări ale Uniunii Europene şi Canada.

         Avem parteneriat cu firme care pot să angajeze asistenţi medicali generalişti în Germania, Anglia şi Italia. Condiţia este cunoaşterea limbilor germană, engleză şi italiană.

        Referitor la rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat a absolvenţilor Liceului Particular „Henri Coandă”  Feldru, doresc să remarc câteva aspecte care nu au fost percepute la adevărata valoare, rămânând prezentate inert, statistic, fără să fie cunoscute ori apreciate cum trebuie.

        Spre exemplu, în acest an 2013, s-au prezentat la examenul de bacalaureat un număr de 20 absolvenţi, curs frecvenţă redusă cu vârste cuprinse între 31-48 ani, angajaţi în câmpul muncii.

      Acest aspect trebuie perceput astfel: este meritoriu că dumnealor şi-au dorit să continue studiile, să-şi achite taxele de şcolarizare şi să aibă curajul să se înscrie la examenul de bacalaureat; 20 de elevi, din care 2 elevi l-au promovat. Poate fi admirat şi stimat cineva care şi-a dorit să se dezvolte profesional, să-şi continue studiile, întrerupte  din motive diferite. Ori aspectul privind examenul de bacalaureat pentru 20 de absolvenţi ai Liceului Particular „ Henri Coandă”,  din care 2 şi-au luat examenul de bacalaureat este sec, nerelevant, iar pentru noi este dezamăgitor. Nimeni nu a văzut că este meritoriu, că la această vârstă, locuind în mediul rural, pe banii tăi, doreşti să-ţi termini studiile liceale, că ai familie şi greutăţi destule. Eu consider că merită să-i felicităm şi să-i încurajăm să-şi completeze studiile, iar sprijinul nostru financiar prin taxele reduse practicate, va asigura în condiţiile legii, realizarea politicii educaţionale promovată de Fundaţia Cultural Umanitară “Henri Coandă” Oradea, care patronează cele 30 de şcoli postliceale, 6 licee şi 15 centre de formare profesională în 26 de judeţe.

Rep: Vă mulţumim.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

.

Comentarii

19/10/14 16:24
ada

La o taxa de 1100 lei pentru un an de invatamant la o scoala postliceala sanitara , in mod sigur nu se asigura toate orele din planul de invatamant!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]