Din dragoste pentru sîngeorzeni scris-am această carte !

Preot Rus Vasile

Mă leagă de teologul Alexandru Dărăban o prietenie tânără de opt ani de zile. Liantul prieteniei noastre a fost şi este profesorul Gheorghe Petrov din Turda care rescrie istoria la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului conducând acţiunile de deshumare ale luptătorilor anticomunişti.Ei au fost răpuşi de securitatea bolşevică pentru a le omorî în vremea prigoanei comuniste curajul de a mărturisi pentru adevăr şi respectarea drepturilor : libertatea cuvântului şi respectarea proprietăţii .
Amândoi am dat o mână de ajutor acestor oameni minunaţi care rescriu istoria pătată de crimele securităţii:eu la Nepos în anul 2009 cu Martirii din Dealul Crucii,domnul Dărăban în Sîngeorz-Băi în anul 2014 cu Flore Tahâș, membru al rezistenței anticomuniste din judeţul nostru.
Cu mare bucurie am primit invitaţia de a participa la lansarea cărţii ‚’Pagini de ortodoxie sîngeorzană’’ a bunului meu prieten,Alexandru Dărăban, vineri,23 martie la Centrul Cultural ‚’Iustin Sohorca’’din Sîngeorz-Băi. Au fost prezenţi membrii ai comunităţii locale: primarul Traian Ogâgău, profesori,elevi ai Liceului Teoretic ‘’Solomon Haliţă’’din localitate,autorităţi locale,oameni de litere cum este prozatorul şi publicistul Icu Căciun,preoţi ortodocşi cum este părintele Marian Şteopoaie,fiu al oraşului Sîngeorz-Băi,prieteni şi rude.
Într-un cuvânt introductiv domnul Florin Hodoroga,director al Casei de Cultură din Sîngeorz-Băi a evidenţiat aportul şi meritul domnului Alexandru Dărăban în dezvoltarea culturii atât în scrierile sale cât şi în revista ‚’Pisanii Sângeorzene’’începând cu anul 2012 şi până în prezent,cu peste 60 de articole şi studii privind istoria,spiritualitatea şi tradiţia locală.
Scriitorul Alexandru Dărăban şi-a prezentat rodul muncii sale adunată în această carte pe care a mărturisit că a scris-o din dragoste pentru sîngeorzeni şi locurile natale încărcate de istorie şi spiritualitate.Cartea se constituie într-o monografie a vieţii bisericeşti din oraşul Sîngeorz-Băi începând cu anul 1450 şi până în zilele noastre.Sunt prezentate istoricul locaşurilor de cult din localitate şi a mănăstirii Cormaia,sunt alcătuite medalioane şi portrete ale slujitorilor altarelor care au propovăduit cuvântul lui Dumnezeu în comunitatea sîngeorzană şi l-au adus pe Dumnezeu în sufletele oamenilor de aici începând cu ieromonahul Ioachim Bâznog şi încheind cu părintele Ioan Bunea,marele catehet ortodox.Un capitol aparte este închinat suferinţei şi martiriului clerului şi credincioşilor sîngeorzeni care s-au jertfit pentru a apăra tezaurul de credinţă moştenit de la părinţi în perioada prigoanei comuniste.
Un cuvânt laudativ la adresa autorului cărţii l-a avut şi prozatorul Icu Crăciun prezent la eveniment care a vorbit despre intelectualii şi personalităţile oraşului Sîngeorz-Băi ale căror portrete sunt prezente în carte:doctorul Andrei Monda,profesorul Anton Domide,prefectul Solomon Haliţă şi avocatul Ioan Lazăr,modele vrednice de urmat de generaţia tânără de astăzi.
Dincolo de valoarea culturală şi intelectuală a acestei cărţi ea ne mai arată că omul şi scriitorul Alexandru Dărăban are conştiinţa memoriei,
această carte este o invitaţie deschisă, pe care scriitorul sîngeorzan ne-o face la neuitare, un gest de recunoştinţă, dar şi o faptă bună făcută de dragul unor oameni care sunt de acum în grija lui Dumnezeu. În această carte sîngeorzenii îşi redescoperă rădăcinile, drumul şi dorinţa de a merge mai departe în istorie şi puterea de a nu uita niciodată cine sunt.
Să rânduiască bunul Dumnezeu ca prin această carte comunitatea sîngeorzană să se ridice deasupra luptelor şi a intereselor politice care îi tulbură în aceste zile şi să îşi păstreze credinţa,iubirea şi smerenia patronului lor spiritual,a sfântul mucenic Gheorghe :
‘’ Cu nevoinţă bună te-ai nevoit prin credinţă, purtătorule de chinuri al lui Hristos sfinte mucenice Gheorghe şi păgânătatea chinuitorilor ai mustrat şi jertfă bine primită lui Dumnezeu te-ai adus. Pentru aceasta şi cunună de biruinţă ai luat; şi cu rugăciunile tale, sfinte, tuturor le dai iertare de greşeli.’’

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]