DIN NOU DESPRE CREATA DE PERSA ”-Scurte premize istorice ale infiintarii fostei crescatorii de oi de

Cu amabilitatea ziarului “Rasunetul” al carui fidel cititor sunt , am publicat , nu cu multa vreme in urma un material despre varietatea locala de oi care pe Valea Ilvelor este denumita acolo de crescatori “ Creata de Persa”, iar in restul zonei montane a judetului “Creata Somesana”.Multe semnale arata ca articolul s-a bucurat de un mare interes din partea cititorilor.

Ca intotdeauna cand cineva vrea sa faca fara vreun interes material un lucru bun pentru semenii sai ,au aparut instantaneu si barfitorii si carcotasii care, avand diplome de specialisti agricoli dar fiind “ habarnisti in spetza”, se grabesc rapid sa nege orice nu se incadreaza in anumite canoane profesionale cu care-i obisnuisera niste dascali care avusesera la randul lor merite profesionale incontestabile,dar si lipsuri generate in special de un -(hai sa-l numim asa)-- zid informational -(pe cat de virtual pe atat ce real)--al Berlinului. Blestemat de zid care mai bine de cinci decenii a obturat prin strangulare-(si cenzura securista)-majoritatea informatiei profesionale ce-ar fi trebuit sa vina dinspre Anglia ori tarile vestice.Asta intrucat dascalii nostri se formasera -(fara voia lor)- pana prin anii ’90 mai mult la scoala sovhozurilor si-a colhozurilor sovietice decat la scoala fermelor private si-a asociatiilor de crescatori din ceea ce se numea pana-n ’90 Europa Libera.

Ceea ce m-a infuriat -(si m-a indarjit)-insa cel mai mult a fost faptul ca ideea nu e contestata de specialistii localnici ori de crescatorii de oi, ci de o anumita parte a colegilor pe care batranii nostri someseni i-ar numi “agesturi”,care au facut o facultate de profil agricol doar pentru a se face “domni”, si-a scapa de fostele colhozuri prin care trudeau parintii lor, iar dupa aceea au ajuns in Bistrita - Nasaud pentru ca “aici au gasit serviciu”.

Iata motivul pentru care , l-am contactat pe bunul meu prieten , inginerul agronom specializat in zootehnie Schnitzhoffer Elias din Linz-Austria, pe care am avut -( pt. mine si Creata de Persa)-norocul sa-l gasesc oarecum imobilizat si-ntr-un scurt concediu de boala din cauza unei luxatii ce-o suferise la schiuri in Dachstein-ul austriac.Astfel a avut timp sa scotoceasca pentru mine prin biblioteca zootehnica de la Universitatea Bodenkultur Wien , unde-a descoperit lucrarea intitulata : “Die Entwikelung der Land und Forstwirtschaft in Herzogthume Hohe Nasaudgebiet und Bukowina seit dem jahre 1786 unter Besonderer Berucksichtigung der Wirtschaftsbetriebes auf dem Guttern des Nassauder und Bukowiner grieghsich - orientalischen Religions-fonde”. Aparuta la Kaisserlische Werlag -Wien in anul 1901-autor Diplomierte Okonomierat Anton Zachar.

.Daca cei ce ma contesta vor sa-si bata capul sa traduca acest titlu n-au decat ,eu n-o fac pentru a nu lungi inutil textul articolului. Prietenul meu a avut amabilitatea de-a “printa”selectiv si de-a-mi trimite prin posta electronica prima fila din aceea lucrare ,cuprinsul ,si cateva pasaje care se refera la aspecte concrete ale istoriei si dezvoltarii cresterii animalelor pe meleagurile noastre in acele vremuri si sub acele stapaniri.

Inainte insa de-a intra in datele zootehnice, arat ca-n aceea lucrare scrie ca ,dupa infrangerea rascoalei valahilor nasaudeni din 1763 de la Salva -(de atunci ne-a ramas balada lui Tanase Tudoran)-si a secuilor din ianuarie 1764 de la Madefalau, cancelaria de la Viena si-a dat seama ca ambele populatii de tarani munteni -(beide Bergbauers Befolkerungen)-nu vor putea fi supuse niciodata cu tunul si sabia asa cum crezuse eronat generalul Buccow. Maria Tereza a emis urgent patenta in care legifera alaturi de obligatiile militare si drepturile granicerilor romani de la Nasaud si Orlat, respectiv secuii de la Trei Scaune. I-a fost retras rapid mandatul generalului Buccow, care-a fost inlocuit cu maresalul Siskowich, care fiind original de prin Carpatii Padurosi ai Galitiei de atunci avea sa dea dovada de mai mult tact-(dar si de mult mai multa parsivenie)-in miltarizarea zonei. Ofiterii austrieci rigizi ,incapabili de-a intelege nazuintele si sufletul granicerilor valahi au fost mutati in secuime ori rechemati si inlocuiti cu ofiteri adusi de prin Tirolul Italian,care fusesera de-acasa vorbitori ai limbilor italiana ori romanscha si erau buni cunoscatori al limbii latine, astfel c-au invatat foarte rapid si usor romaneste.Multi s-au insurat pe-aici si n-au mai plecat niciodata.

“Agesturile”actuale cu diplome de specialisti agricoli care contesta cele de mai sus cat si existenta Cretei de Persa, n-au decat sa-i intrebe pe cei care mai poarta pe Valea Somesului nume de familie ca Enzenberg, Straibinger, Bentza, Cosminelli, Grapini, Catalano, Svintz-(total romanizat de feldrihani)-, Bossi, Pauletto,Sucewski, Botta,-(caruia neposenii i-au mancat un t prin romanizare)-Hobel, Gellner,Leonhardt,Gressner,Haidel, Grettner ,Policsek, Spaler, Hojda etc., daca confirma ori nu ca stramosii lor pe linie paterna au fost ofiteri ai fostului regiment de granita care s-au insurat cu romance .

In ianuarie 1764 a fost definitivat Statutul regimentului de granita secuiesc, iar doi ani mai tarziu in 1766-(au trebuit doi ani de frictiuni pana ce granicerii au impus o anumita recunoastere a religiei ortodoxe)-a fost definitivat si Statutul privind regimentele de granita romanesti.

In introducerea din lucrarea sus-amintita ,autorul Anton Zachar, citeaza dintr-un memoriu trimis de la Nasaud catre Inaltul Comandament al armatei imperiale de la Viena,in care un grup de inalti -ofiteri scriau ca:

’’ Pe langa cele invatate in scolile militare ale majestatii voastre aulice,suntem siliti sa ne gandim cu grija deosebita sa se cladeasca noi sate,sa se lazuiasca terenuri neroditoare prefacandu-se in roditoare, sa se extinda cultura porumbului si-a cartofului,sa se aduca si sa se altoiasca pomi fructiferi din soiuri nobile si rase de cai, vite,oi si porci,mai bune decat cele locale , de prin alte regiuni ale imperiului sau chiar din tinuturile de peste mari, spre a putea asigura hrana indestulatoare pentru intreaga populatie a regimentului, soldati bine conformati si vigurosi pentru armata majestatii voastre aulice”.Acel memoriu este semnat de general Carol Ezenberg, colonel Antonio Cosminelli, maior Ferdinand Benigni, capitan Gregorio Catalano,capitan Straibinger Johann si capitan Leon Hojda.Observam ca unii fusesera intre timp avansati in grad.

Iata stimati cititori, prezentate pe scurt, care au fost premizele istorice ale infiintarii crescatoriei de oi din Poiana Persa ,precum si ale hergheliilor de cai de la Lucina, Mitoc,Cotmani si Radauti ori ale crescatoriilor de vaci si oi de la Voitinel, Vadu Vladicai, Vicovul de Jos , Tocmitura, ori Putila si Codrii Cosminului-(ultimele doua azi in Ucraina).Sa nu uitam insa ca ,austriacul Anton Zachar mai denumea inca in anul 1901 ,-(la 138 de ani dupa martiriul de pe Mocirla Salvei)-, provinciile Bukovina , Nasaudul si Marginimea Sibiului ca fiind “griechsich-orientalischen Religions-fonde”, ceea ce s-ar traduce “teritorii de religie ortodoxa”.

Cei intelepti vor intelege. Badea Tanase Todoran si ceilalti martiri nu murisera in zadar.Prin jertfa lor au salvat religia neamului.Poate ca nici timpul pe care-l pierd eu si prietenii mei romani si austrieci acum incercand sa omologam si sa salvam de la disparitie “Creata de Persa”, nu va fi in zadar, in ciuda faptului ca, -(exceptand administratia comunei Magura Ilvei)-ceilalti primari din zonele vizate misca foarte slab sau chiar deloc in rolul lor de-a sensibiliza crescatorii si de-a creea un curent de opinie favorabil acestei actiuni.

Ba chiar unul dintre domniile-lor “mi-a dat cu flit” cum s-ar zice, spunandu-mi sec ca “la noi ziarul Rasunetul nu-i prea dorit-(oare de dl.primar???)-si-n consecinta nu ajunge,” si mi-a dat in scarba numarul de telefon al agentei agricole, sa discut cu agenta asemenea probleme minore, dupa opinia dumnealui. Pacat, aceea localitate-i comuna cu cel mai mare potential agricol ,si cu cele mai bune oi de tip Persa dintre cele vizate. Om mai trai si-om mai vedea.Nu se rezolva chiar toate cu pumnul si cu parul.Poate ne-o ajuta Dumnezeu si oamenii si-om reusi sa atragem oarece subventii europene pentru oi la cei mai saracuti de prin comunele invecinate.. Numai sa nu-si “manance” dupa aceea gazdele prin votul democratic primarul, vazand ca suventia ar veni la sichinasi, ca eu unul n-as dori una ca asta. Dreapta credinta ne-nvata sa dorim bine pana si celor ce ne pun piedici.Cei intelepti vor intelege.

In numarul viitor ,cu permisiunea cititorilor voi intra direct in datele zootehnice oferite de lucrarea sus-amintita a zootehnistului austriac Anton Zachar.si de un Calendar al Granicerilor Nasaudeni din anul 1904.

Cu cea mai distinsa consideratie pentru toti cititorii ziarului.

Inginer Zootehnist si Licentiat in Drept

Andron Traian Ioan

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5