Din şomeri, bucătari, cu ajutorul a doi renumiţi “chefi”

După şase luni de muncă şi învăţare asiduă căci cursuri erau câte şase ore în fiecare zi, 17 şomeri şi-au găsit, pe lângă subvenţia venită prin participarea la un proiect cu finanţare europeană, o nouă şansă pe piaţa muncii sau – de ce nu? – un sens în viaţă la care poate nu se gândiseră până la absolvirea programului de formare profesională ce i-a transformat în bucătari cu acte în regulă şi cu posibilităţi reale – estimate la nivelul a 60 – 70 de procente - de angajare în zonă.
Că barbaţi fiind, unii s-au ales cu bucuria independenţei la cratiţă, devenind capabili să le gătească propriilor copii fără a avea nevoie de ajutoare creatoare de obligaţii, că s-au ales cu o nouă meserie, că şi-au făcut deja un job din asta, că îşi văd visul cu ochii (sau măcar o parte din el), acela de a-şi deschide o afacere cu teme culinare, cu emoţii, dar şi cu speranţă, cursanţii şi-au dat la Figa examenul, în prezenţa celor doi lectori de practică care le-au asigurat pregătirea, “chef”ii Horia Şimon şi Paul Siserman (fost participant la un show de televiziune cu maeştri într-ale bucătăriei).
Organizat sub forma unui concurs interactiv de Asociaţia pentru Infrastructură Regională şi Dezvoltare Durabilă Someş – Dej, evenimentul „Verde în bucătărie, verde pe piaţa muncii” s-a petrecut miercuri după-amiază la centrul de formare şi perfecţionare în turism, zona de agrement de la Figa, spaţiul de unde, în cei trei ani de existenţă, a ieşit acum a şaptea grupă de bucătari. Printre participanţi s-au aflat şi primarul Nicolae Moldovan, alături de directorul AIRDD Someş-Dej, Ionel Dîncu, promotori ai proiectelor cu finanţare europeană implementate în teritoriu.
Dulceaţa de ceapă, salatele cu verdeţuri de sezon, salatele de crudităţi, deserturile, rulourile asezonate cu sare, piper şi boia, fără mixurile de condimente promovate în supermarketuri, sunt doar câteva dintre preparatele care au făcut senzaţie în faţa juriului, pentru a fi apoi degustate de oaspeţi, sub forma unui bufet suedez servit la rece. Însemnând în fond echilibrul dintre aspect şi savoare, cu plăcerea de a mânca drept rezultat, “bucătăria te apropie de oameni”, a concluzionat Paul Siserman experienţa de la Figa, una diferită de cea a “MasterChef”-ului, căci aici a întâlnit oameni cu pasiune sau dorinţă de a-şi schimba meseria, dornici să înveţe “să bucătărească”, deschişi să creeze şi să dăruiască gusturi şi forme, pe care a încercat alături de celălalt “chef” să-i aducă la un anumit nivel mulţumitor pentru sine şi pentru viitorii angajatori. Pe de altă parte, ideea e şi aceea a dezvoltării durabile, a punctat colegul Horia Şimon, căci evenimentul s-a vrut a fi şi cu deschidere în zona antreprenorială, acolo unde potenţialul mediului rural din zona de provenineţă a noilor bucătari se poate împleti fericit cu aptitudinile tocmai dobândite pentru a fi mai apoi perfecţionate în restaurante inaugurate la intersecţia dintre pasiune, meserie, bucătărie şi producţia fermierului.