Dintre grohotişurile şi stâncăriile de la izvoarele Someşului şi-a făcut apariţia revista „Cetatea Rodnei”

Se cuvine să facem un popas printre copertele revistei „Cetatea Rodnei” şi să aducem cuvinte de respect şi preţuire celor care-i dau viaţă: Liviu Păiuş, Gherasim Solovestru Domide, Emil Bălăi, Mircea Mureşianu, Iacob Guşă, Alexandru Jauca şi nu în ultimul rând celui care o finanţează -Alexandru Năşcan, primarul Rodnei.

Acest număr al revistei conţine 60 de pagini şi un număr de 23 materiale, studii şi articole cu caracter lingvistic, istoric, ecologic, cultural şi didactic semnate de cărturari ai locului, cât şi de lume bună de pe alte meleaguri care au vise şi aspiraţii de căldură şi prietenie sufletească, ca de exemplu, Viorel Hodiş, universitar clujean, care se implică în păstrarea şi şlefuirea limbii, care nu este numai o chestiune de ştiinţă, de artă, ci este mai mult decât orice, ea este o chestiune de credinţă, o operă de eroism (cum spunea Onosifor Ghibu).

La pagina 53, Viorel Hodiş ne vorbeşte despre simţul limbii şi pluralizare, trezind simţul pentru limba vie, de dragul şi interesul neamului.

Deschizând revista, ne apare, la pag. 1, P.S. Irineu Bistriţeanul, arhiepiscop al Episcopiei Alba Iulia, cu exemple de pilde bune, parafrazând pe poetul de peste Prut, Grigore Vieru, care afirma: „sunt un om norocos că sunt român”. Cuvintele acestea sunt interpretate de autor, spunând: „că într-adevăr suntem fiii unui neam nobil care a preluat de la daci statornicia, de la romani vitejia şi de la Hristos lumina”. Să depăşim, aşadar, barierele confesionale şi politice şi să ne lăsăm pătrunşi de lumina lui Hristos, care risipeşte întunericul urii, indiferenţei şi egoismului.

La pagina 56, revista aduce calde elogii lui Gherasim Solovestru Domide, prin cuvintele elogioase a consăteanului său, Emil Bălăi, la trecerea arcului spre 50 plus, pentru a onora un cărturar ce s-a afirmat atât prin cercetări economice, cât şi scriitoriceşti, fiind un om de marcă pe meleagurile băimărene, tot mai performant în viaţa procesională şi tot mai activ în viaţa civică şi culturală a comunităţii, solidar şi cu problemele ce frământă comuna sa natală – Rodna.

Paginile 22-23 sunt ocupate până la refuz de prietenii noştri din Cetate, unde martirii mai fac de veghe la porţi de cetate şi asculţi înainte de toate clopotul catedralei ce bate. De aici au transmis mesaje Veronica Oşorheian (la origine leşancă) şi Victor Burde, ce umblă cu grijă în paşi de cuvânt, să nu tulbure somnul de veacuri a celor ce aici odihnesc. Monica Grosu îi prezintă din toată inima volumul de versuri „Poezii atumnale”.

Veronica, care a plecat de acasă atunci când a foşnit porumbul, scrie mereu despre sat, cu snopi de stele care împrăştie raze spre munca şi existenţa sacră a ţăranului ilvean cu propriul cod de valori cu tentă intelectuală cultă şi multe alte păreri scrise de cercetătoarea şt. Dr. Gabriela Mircea, care la paginile 42-45 face o amplă analiză critică a cărţii lui Veronica – „Anotimp cernut”.

La căruţa cu nr. 46, a revenit în sat acad. Florian Porcius, cu ajutorul lui Constantin Svoboda, care a consemnat pe 7 pagini lucrările referitoare la academician şi autorii lor, în ordine alfabetică, la pag. 11-15, şi o autobiografie recunoscută a lui Porcius.

Universitarul blăjean, Ion Buzaşi (cu neamuri la Năsăud, Salva şi Telciu) prezintă succint o ediţie diplomatică recapitulativă a operelor lui Ion Budai Deleanu, cu renumita sa operă „Ţiganiada”, unicat a poeziei româneşti, ce-i găsim şi azi noi sensuri.

Liviu Păiuş, spirit luminat, destinde cititorii cu creaţii folclorice din Transilvania, sub egida Astrei, care a reuşit să canalizeze forţele cărturăreşti pentru culegerea folclorului, creaţie de o mare valoare literară.

Şeful Ocolului Silvic Valea Vinului, ing. Alexandru Ioan Jauca, la paginile 38-41, ne plimbă prin pădurile rodnenilor puternic angajate în sfera ocrotirii sănătăţii omului şi cu multiplele funcţii ecologice.

Legăturile dintre clubul epigramistic „Spinul” şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare le găsim la pag. 55, sub semnătura doamnei Ioana Dragotă. La pagina 56, Gherasim Domide prezintă revista presei cu revistele „Familia română” şi „Revista română”.

Între paginile 56-59, ne aflăm în lumea şcolii, cu tema „Parteneriatul şcoală-familie”, cu teme propuse spre dezbatere: „Să lucrăm împreună” şi „Ne interesează ce fac copiii noştri în timpul liber”, sub semnătura elevei Cristiana Hetea, clasa a III-a C şi dascălii Ana Emilia Bodriheic şi Doru Călin Bodriheic, dascăli dornici de a-şi pune energia în slujba educaţiei civice.

Evenimentul cultural al anului ASTRA 150 este consemnat la paginile 3-7, cu aspecte de la manifestările de la Blaj şi Sibiu, sub semnătura preşedintelui Ioan Seni.

Grănicerii au revenit la garnizoană în căruţele de la paginile 8-9-10, sub comanda lui Adrian Onofreiu, ce prezintă documente cu elevii şi studenţii bursieri din fondurile grănicereşti, iar Iosif Leon Grapini prezintă povestirea grănicerească „La parade”.

La pagina 2, rodneanul Mircea Mureşianu face o frumoasă descriere a Văii Superioare a Someşului Mare, ce-şi desfăşoară traseul fără obstacole, fiind încărcat de istorie şi reprezintă „Columna” orizontală a Ţării Năsăudului.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]