Doar jumătate din cei care au reţea de canalizare în faţa casei s-au şi racordat! Chiuza, exemplu pozitiv, Cetate, la polul opus!

După implementarea primei etape a Master Pllanului de apă şi canalizare, circa 78% din populaţie are acces la reţelele de apă potabilă, iar 55% din populaţie la reţelele de canalizare, a precizat directorul general al Aquabis, Ion Şandru, în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit acestuia, la nivelul judeţului, doar jumătate din cei care au posibilitatea s-au racordat la canalizare, în fapt 25% din populaţie. În ceea ce priveşte reţelele de apă, peste 90% din gospodării, acolo unde sunt reţele, sunt branşate. Chiuza este un exemplu pozitiv prin numărul de racorduri, la polul opus fiind locuitorii din comuna Cetate, care se lasă convinşi mai greu asupra necesităţii de racordare la reţelele de apă şi canalizare. Tariful pe care o familie o plăteşte pentru racord  - aviz şi deschidere - este de 150 lei - la care se adaugă costurile pentru săpături, conductă etc. În schimb, amenzile sunt consistente!

„Destul de puţini dintre cetăţeni s-au racordat la noile reţele de apă şi canalizare, cu toate măsurile luate de noi. Avem şi multe sesizări în sensul respectiv, pentru că aplicăm legea. Atâta vreme cât s-au executat reţele de apă-canal şi branşamente de apă-canal, populaţia este obligată să se racordeze sau să se branşeze. Cine nu, suportă consecinţele şi amenzile sunt de la 2500 la 4000 lei. Pot să se dea zilnic, săptămânal. Noi am început să facturăm în urma inventarierii la toată populaţia unde avem reţele şi au posibilitatea din punct de vedere tehnic să se racordeze. Cei care contestă sunt pe listă la Garda de Mediu”, a explicat directorul Ion Şandru.

         În context, preşededintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a precizat că din păcate, populaţia este reticentă la branşarea la reţeaua de canalizare, în special. „Noi avem probleme cu angajamentele luate pe Master Plan cu îndeplinirea obiectivelor. Am făcut şi facem în continuare demersuri cu colegii primari, cu consiliile locale, să le aducă la cunoştinţă oamenilor că nu e o chestie facultativă, că atât timp cât Comisia Europeană a făcut eforturi să pună la dispoziţie aceste servicii extrem de necesare populaţiei, ea devine obligaţie pentru noi, să nu mai deversăm reziduri în tot felul de pâraie. Sunt situaţii când se deversează în şanţul din faţa casei, pe drumul naţional. Încet-încet, populaţia o să înceapă să înţeleagă aceste lucruri şi se va racorda pentru că nu există altă variantă. Sunt instituţii ale statului, conform legii, care au obligaţia să urmărească realizarea acestor lucruri”, a declarat preşedintele Moldovan.

Preşedintele Consiliului Judeţean a adăugat că de un an de zile de când au fost lansate „variante amiabile cu cetăţenii”. „Am făcut o groază de servicii, cu proiecte la preţuri modice sau gratuite, cu punerea la dispoziţie a anumitor obiecte – ceasuri, contoare etc., tot ceea ce ne-a permis legislaţia şi resursele pe care le avem. Am încercat să venim în sprijinul cetăţenilor pentru a se putea racorda într-un număr cât mai mare atât la reţelele de apă, cât şi la canalizare. (...) Am avut discuţii cu primarii, în ADI-urile de specialitate, prin care i-am rugat să-i informeze pe cetăţeni. Amenzile sunt foarte mari şi o să-i coste amenda poate triplu decât o să-i coste racordul”, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean.

Radu Moldovan a menţionat că cei de la Aquabis vor furniza în permanenţă date către cele două instituţii – Agenţia de Mediu şi Garda de Mediu – care-şi vor face datoria, în sensul amendării cetăţenilor care nu se racordează.

Nu în ultimul rând, primarul oraşului Sângeorz Băi, Traian Ogâgău, a ţinut să menţioneze că, la nivelul oraşului, a făcut analize la apa de la mai multe izvoare de unde se aprovizionează cetăţenii şi doar unul este bun, cinci sunt compromise. „Am vorbit cu mai mulţi colegi din ţară, toată pânza freatică e compromisă. Noi o compromitem. Dacă de astăzi nu s-ar mai deversa absolut nimic, ne-ar trebui 15 ani ca apa să se cureţe natural. Localnicii care se aprovizioneazpă de la aceste izvoare s-au adaptat pe zi ce trece, dar dacă vine unul din altă partea şi bea pe loc are probleme. E normal să respectăm mediul şi să ne respectăm unii pe alţii. În oraş, la cartierul „Peste apă”, cum nu este legată nicio canalizare, vara când sunt 30-35 de grade, parcă e un decantor imens. Pur şi simplu pute”, a spus primarul Ogâgău.

 

 

 

.

Comentarii

01/07/18 17:00
carcotas

Bine ca sunt strazi in municipiul Bistrita si cartiere ( localitati componente ) unde locatarii de la case s-ar " racorda " 110 % ... nu 50% ... dar nu le face nimeni canalizare si nici retea de apa, desi unele strazi, sunte vechi de cand este Bistrita... Bistrita , Unirea, sau Viisoara ( in sensul ca nu sunt strazi nou infiintzate ... ) , " localitati " care sunt legate una de alta si la care vizita edililor si promisiunile sunt doar in preajma alegerilor .

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]