Documentaţia pentru atestarea Colibiţei drept staţiune turistică de interes local va fi depusă la începutul anului viitor

Subprefectul Ovidiu Frenţ şi primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, au anunţat că până la finele anului va fi încheiată documentaţia pentru atestarea localităţii Colibiţa drept staţiune turistică de interes local. Dosarul va fi depus la Autoritatea Naţională pentru Turism, în baza HG 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, mizându-se pe un răspuns favorabil, care va deschide perspectiva unei dezvoltări ulterioare.

         „Pentru canalizare, avem făcut proiect. Pentru apă, avem proiect, făcut de Apele Române de la Cluj, pentru o captare, cu bazinele făcute înainte de Revoluţie care urmau să deservească hotelul. În ceea ce priveşte electrificarea, 70% este conectată la reţea. Avem un proiect depus încă doin 2007, dar programul naţional a fost întrerupt.          Pot să vă spun că la Ghidul pe care trebuie să-l respectăm, nu se precizează ce pondere trebuie să aibă reţeaua de apă, canalizare, electrificare.    

         Se prevede să ai drum asfaltat, noi avem drumul judeţean. Planul de Urbanism General îl avem, trebuie să facem Planul de Urbainsm Zonal şi, bineînţeles, ridicările topo, studiile geo, analiza ozonului, a sărurilor şi a apelor carbogazoase.

         Prin Ministerul Educaţiei, am obţinut avizele pentru darea în administrare a unor spaţii pentru un punct salvamont şi punct farmaceutic.  (...) Sunt optimist. Dacă ne ajută Dumnezeu, să avem şi 100 locuri de cazare acreditate (n.n.  – 94, în prezent), pentru că este greu să-o convingi pe cei care fac turism să se acrediteze la ANT, în ianuarie, februarie, maxim martie, depunem documentaţia pentru atestarea Colibiţei ca staţiune turistică”, a declarat primarul Vasile Laba, în cadrul unei conferinţe comune, la Instituţia Prefectului.

Potrivit acestuia, este foarte probabil ca localitatea Colibiţa să primească acest statut în 2016, asta pentru că mai toate utilităţile există, chiar dacă nu într-o pondere de 100%.  „La ce să declari staţiune, dacă nu beneficiezi de nişte fonduri speciale pentru dezvoltare. Parţial, avem apă, canal, electrificare, drum, doar că nu sunt în totalitate. La ce să declarăm staţiune, doar de dragul de a avea staţiune? Ar trebui să beneficiem de nişte fonduri speciale, în vederea dezvoltării staţiunii. Eu aşa văd situaţia”, a adăugat edilul comunei Bistriţa Bârgăului.

***

Prin Ordinul prefectului 69/4.07.2014, a fost constituită o comisie pentru evaluarea stării localităţii Colibiţa şi stabilirea paşilor care trebuie făcuţi pentru a atesta această localitate drept staţiune turistică de interes local. De altfel, demersul pentru a face din Colibiţa o staţiune este inclus în Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020.

Ce a constatat Comisia Colibiţa?

         Potrivit subprefectului Ovidiu Frenţ, în Colibiţa au fost identificate 265 construcţii şi 156 proprietari, pentru 50% dintre aceştia fiind întocmite fişe ale imobilului care cuprind date precum sursa de alimentare cu apă, electrificare, existenţa fosei septice, contract de vidanjare, contract de salubrizare, introducerea în circuitul turistic etc.  Ceilalţi proprietari, din alte judeţe ale ţării sau chiar din alte ţări, venind doar ocazional la Colibiţa, nu au fost, deoacamdată, de găsit.

         În ceea ce priveşte strict turismul, în Colibiţa sunt 22 pensiuni realizate  cu fonduri europene, prin PNDR, nu toate finalizate şi intrate în circuit, plus alte câteva locaţii deja consacrate, care prestează o activitate fiscalizată. În plus, au fost descoperite două persoane juridice şi o persoană fizică – amendate – care au fost amendate, în lipsa unei autorizaţii de mediu, într-un cuantum total de 65.000 lei. „Sunt convins că se face turism la negru la Colibiţa şi va trebui să găsim un mod de a-l reglementa. Ştiţi cu toţii că nu poţi găsi un loc de cazare la Colibiţa, decât cu câteva luni înainte”, a punctat subprefectul Frenţ.

 

         Accesul spre lac, pe 7 drumuri! Scăldatul, pe cont propriu

         Subprefectul Ovidiu Frenţ a menţionat, în cadrul conferinţei de presă,  că sunt 7 drumuri publice care asigură accesul spre lac, o dată cu finalizarea lucrărilor de cadastrare şi intabulare a Acumulării Colibiţa, dar şi de elaborare a Regulamentului de funcţionare. În urma cadastrării, se cunosc limitele lacului, a zonelor de protecţie, astfel că o simplă accesare a sistemului GIS va arăta dacă poate fi eliberată o autorizaţie de construcţie, iar cei care vor să cumpere teren nu vor mai putea fi păcăliţi...printr-o simplă mutare a bornei (n.n. – în prezent, 80% din cele 183 borne au dispărut).

         Revenind la acces, există  7 „căi” publice, chiar dacă unii au pus „bariere”, iar în zona de protecţie oricine se poate plimba, dar siguranţa, la fel ca şi scăldatul în lac, este pe propria răspundere.

         Drumuri publice sunt cel de la Ariniş, stabilit cu acest regim printr-o hotărâre de Guvern din 2002 ( Primăria Bistriţa Bârgăului se judecă, în prezent, cu administratorul firmei), cel de la Pârâul Hanganilor, „la Cabana sculptorului” – chiar dacă a fost pusă bariera, nu există un drept de proprietate privat - , la ”coada lacului”, dar şi pe partea cealaltă, din drumul de contur al barajului.

         „Am făcut identificările în ceea ce priveşte drumul de contur şi am luat semnături de la toţi cei care au vile şi case de vacanţă, pentru a-l trece în domeniul public al comunei şi pentru a putea investi în ceea ce înseamnă viitoarea staţiune”, a menţionat primarul Vasile Laba. 

Comentarii

19/08/15 09:10
Balan Marius- e...

Voi faceti exact pe dos, draga comisie. Oare inaintea documentatiilor stufoase, nu trebuie sa va apucati de cel mai simplu lucru ? Adica DRUMUL spre COLIBITA .

19/08/15 09:29
Vizitator

Mult zgomot pentru nimic. Anul trecut a existat o mare agitatie in legatura cu neregulile din jurul lacului Colibita. S-a format si o comisie care sa faca ordine . Comisia Colibiţa,condusa de subprefectul Ovidiu Frenţ avea în componenţă reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, ai Agenţiei de Protecţie a Mediului şi a Sistemului de Gospodărire a Apelor.
Prea multa vorba si prea putine fapte. Realitatea e ca in Colibita multi au ingradit si ce nu-i a lor. Au mers cu gardul pana la oglinda apei luand pana si zona de protectie din jurul laculu. Ca sa nu mai vorbim de construirea haotica. Totusi Colibita anilor ’60 se remarca si prin arhitectura cabanelor asemanatoare celor din Tirolul Austriac. Ar trebui incurajata (nu fortata) revenirea la acel gen de arhitectura cel putin la ceea ce se construieste in continuare. De asemenea ar trebui sa repuna lucrurile in legalitate si in privinta deversarii dejectilor direct in lac. Altfel lacul Colibita risca sa ajunga o imensa latrina. Nu trebuie abandobata nici ideia achizitionarii acelor suprafete de catre CJ pentru amenajarea de campinguri. Ba mai mult trebuie mers mai departe si refacute acele cabane in stil tirolez care gazduiau altadata tabere scolare de neuitat. Pana atunci insa, poate fi trecut imediat la actiune pentru refacerea zonei de protectie din jurul lacului, care nu presupune cheltuieli din partea CJ, decat o doza de fermitate in aplicarea legii. Odata recuperata zona de protectie de la cei care au ocupat-o abuziv, se va putea trece la amenajarea unor locuri de plaja si de promenada pe faleza lacului.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5