Doi mari apostoli ai lui Iisus-Petru şi Pavel

„Cei ce sunteţi între Apostoli mai întâi pe scaun şezători şi lumii învăţători Stăpânului tuturor rugaţi-vă pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre mare milă.”

Troparul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Biserica noastră îi sărbătoreşte pe 29 iunie, zi în care au fost martirizaţi (anul 67), pe „Apostolul celor tăiaţi-împrejur”(Sf.Petru) şi „Apostolul neamurilor”(Sf.Pavel).

Sf. Petru

Numele său evreiesc era Simon însă Iisus l-a schimbat în Petru sau Chefa (Piatră). Era de neam iudeu, s-a născut în Galileea în anul 10 î.Hr.

Petru este fratele Sf.Apostol Andrei –cel care a adus creştinismul în ţara noastră. Avea meseria de pescar şi era căsătorit. Înainte de a deveni Apostol al lui Iisus si-a făcut ucenicia la Sf. Ioan Botezătorul. După o minune înfăptuită de Iisus pe când pescuia, Petru este chemat să devină „pescar de oameni”. Pr.Dr. Ioan Mircea îl descrie ca fiind: entuziast, tare în credintă, dar greoi la întelegere si îndoielnic. I se dă de către ceilalţi întâietate de vârstă. În ultima parte a vieţii a trăit la Roma unde a şi fost crucificat cu capul în jos pe data de 29 iunie 67. De la Sf. Petru ni s-au păstrat în cartea Faptele Apostolilor 8 cuvântări precum şi 2 epistole care îi poartă numele.

Sf. Pavel

Deşi nu a făcut parte dintre cei 12, este considerat cel mai mare propovăduitor al învăţăturii lui Hristos. S-a născut între anii 1-5 d.Hr. în Tars dintr-o familie de iudei de vază. Desi făcea parte din semintia lui Beniamin si era fariseu, era cetăţean roman. Numele său evreiesc este Saul ( furtună). Studiază la şcoala marelui învăţat Gamaliel, devenind zelos păzitor al legii şi aprig prigonitor al creştinilor. Participă chiar la uciderea Arhidiaconului Stefan, păzind hainele ucigaşilor. Devine creştin pe când mergea la Damasc pt. a-i prigoni pe creştini, când i se arată Iisus si îl întreabă: „Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?” . Episcopul Damascului, Anania, îl botează în anul 34-35 si îi este schimbat numele în Pavel (linişte/odihnă). Tot acum îşi recapătă vedera pe care şi-o pierduse în urma revelaţiei. Pentru a fi salvat de la moarte, creştinii îl coboară cu un coş peste zidul cetăţii. Datorită credinţei sale şi zelului arătat în răspândirea creştinismului, este închis de 3 ori: 59-61 în Cezareea, 61-63 în Roma, 66-67 tot în Roma. Este decapitat(pt. că era cetăţean roman) pe muntele Vatican în aceeaşi zi cu Sf. Petru, în timpul împăratului Nero. A scris 14 epistole, iar ultima, scrisă în 66 la Roma, este considerată testamentul său spiritual(II Timotei).

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel ne sunt exemple vii de adevărată viaţă creştină şi de dăruire pentru răspândirea credinţei celei adevărate.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]