Doina Macarie, doctor „Magna cum laude” în filologie! O teză cât trei doctorate !

Doina Macarie este doctor in filologie cu o frumoasă lucrare filologica “Lexicul proverbelor românești. Studiu asupra proverbelor românilor, de Iuliu A. Zanne”, susţinută în Aula Universităţii Universităţii „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Litere. Prieteni dragi au venit să fie alături de Doina Macarie la sustinerea lucrării de doctorat . Emoţiile s-au împărţit la toţi, deşi doctor este doar unul !
A fost susţinerea cu cei mai mulţi invitaţi în Aula Universităţii clujene, alături de familie ( soţul Ioan, cei doi copii, părinţii) au fost inspector şcolar Simona Konradi, prof. Vasile V. Filip, scriitorul Olimpiu Nuşfelean, directorul adjunct al Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu” – Irina Matei, prof. univ. Elena Dragoş, prof. univ. Elena Platon, colegele Lenuţa Moroşan de la catedra de limba română şi Mariana Leşan – informatician, Ionela Nuşfelean de la Palatul Copiilor, preoţii Claudiu Zinveliu şi Petru Uilean, preoteasa prof. Maria Zinveliu ş.a. Şi pentru că Doina a avut ce să spună, iar invitaţii i-au adresat şi ei cuvinte, s-a mai scris un record, cea mai lungă susţinere, dar şi cea mai frumoasă, după cum au afirmat profesorii universitari din comisie conducător de doctorat ilustrul Conf. univ. dr. habil Chircu - Buftea Adrian (Universitatea „Babeș - Bolyai” din Cluj-Napoca), președinte - Conf. univ. dr. Chira Dorin – Ioan (Universitatea „Babeș - Bolyai” din Cluj-Napoca), referenți: Prof. univ. dr. Moroianu Cristian (Universitatea din București), Conf. univ. dr. Farcaș Ioan – Mircea (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), Conf. univ. dr. Sava Ariadna - Eleonora (Universitatea „Babeș - Bolyai” din Cluj-Napoca) fiind o sărbătoare pentru învăţământul nostru, dar şi pentru literatură, care va câştiga un specialist. Am parcurs şi eu subiectul propus de autoare “Lexicul proverbelor românești. Studiu asupra proverbelor românilor, de Iuliu A. Zanne”, regăsind un mod unic de abordare într-o lucrare ce se întinde pe aproape 600 de pagini şi care ar fi putut foarte bine constitui subiecte pentru trei teze de doctorat, dipă cum au afirmat şi profesorii din comisie. Teza evidențiază elementele lexicale și tipurile de variație lexicală identificate în proverbele românești, valorificând culegerea de proverbe elaborată de Iuliu A. Zanne. Aici se vede hărnicia, seriozitatea în documentare şi propria grilă a Doinei Macarie care a realizat o teză care va putea fi publicată de orice editură de renume din ţară pentru că există certitudinea succesului pe piaţa literară a unei asemenea teme lingvistice.

Datorită calităţii lucrării Doina a primit titlul de doctor „Magna cum laude”. Felicitări doamna doctor ! A fost o zi memorabilă pentru toţi cei prezenţi!

………..

Absolventă a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Secţia română-etnologie, cu performanţe la catedra de limba română a Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu” din Bistriţa, amintind aici doar despre podiumurile ocupate la olimpiadele de limba română cu elevii ei, Doina Macarie a demonstrat, de-a lungul timpului, rigurozitate, profesionalism şi seriozitate în tot ceea ce a făcut. După realizarea antologiei „Vis de copil”, care cuprinde poezii ale elevilor de gimnaziu, Doina Macarie a lansat o lucrare care a cuprins texte adunate în cadrul programului „Vreau să evoluez, daţi-mi cultură”. Doina Macarie nu uită nici de cercetarea etnologică după lucrarea bine conturată „Eliade – elemente de folclor”, urmează volumul „Simbolistica apei în cultura populară”, cu prelungire în literatura română. Pe lângă toate acestea, mai are timp şi pentru voluntariat, fiind membru activ al Centrului Comunitar pentru Tineret, unde predă ore de literatură. Un portret care conturează activitatea unui dascăl complet. Să nu uităm de volumul „Ipostaze existenţiale în lumea satului tradiţional”, care inserează gândurile unor intelectuali (profesori, scriitori, doctori) despre comunităţile rurale, atât din judeţul nostru, cât şi din Moldova, Banat, Olt şi chiar Rusia.

“ Considerăm că, prin cercetarea întreprinsă, am reușit să deschidem noi direcții de studiu asupra proverbului, caracterul eterogen al acestuia permițând alte abordări onomasiologice sau semasiologice. De pildă, se poate aplica și o analiză antropologică, dat fiind faptul că proverbele au fost culese din toate regiunile locuite de români, așa cum este formulat în subtitlul culegerii care a constituit corpusul lucrării noastre. Din acest punct de vedere, se pot observa structuri imagologice sau de mentalitate arhaică și tradițională, pe zonele distincte în care circulă, percepția omului din regiunile respective asupra aspectelor din realitatea imediată. Proverbul permite o tratare din perspectiva sintaxei poetice, pentru a se identifica procedeele stilistice care țin de topica propozițiilor. Din punct de vedere morfologic, paremiologia deschide noi căi de analiză prin care se pot descoperi modificările formale care au intervenit în aceste structuri ca urmare a variației lexicale. Sub aspect fonetic, se pot analiza unitățile lexicale arhaice sau regionale, pornind de la o analiză din perspectiva foneticii istorice, pentru a urmări legile care au determinat modificarea sunetelor unor unități lexicale, de la momentul culegerii formulelor sapiențiale și până în prezent. De asemenea, se pot întreprinde studii din perspectivă didactică, istorică ori juridică, date fiind funcțiile și particularitățile formale și structurale, însă poate fi analizat și din perspectivă pragmatică, întrucât sunt cunoscute implicațiile proverbelor atât asupra emițătorului, cât și asupra receptorului. Studiile contrastive ale proverbelor, ar putea dezvălui noi valențe ale acestor enunțuri de un mare rafinament și complexitate” se arată în lucrare.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]