Dorel Cosma, directorul CCM: În toamnă vom inaugura Palatul Culturii Bistriţene. Poate sună pompos pentru unii, dar sună real

Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal Bistriţa, a răspuns, în exclusivitate pentru Răsunetul, unor întrebări legate de activitatea anului cultural 2014, dar şi a proiectelor anului 2015. Mereu angrenat în evenimentele urbei, dar şi în cele cu ecou internaţional, Dorel Cosma a vorbit sincer despre viaţa culturală, dar şi despre cea personală, despre împliniri şi dezanăgiri, despre ce îl leagă, pentru eternitate, de Bistriţa.

Am aflat că Bistriţa ocupă locul II, după Bucureşti, la capitolul evenimente culturale, că personalităţi importante au vizitat Bistriţa. Dorel Cosma a vorbit despre controversatul cort, de care bistriţenii s-au îndrăgostit atât de mult încât nu mai poate lipsi din ambianţa municipiului. Două instituţii poartă numele poetului George Coşbuc, motiv pentru care la inaugurare Centrul Cultural Municipal va deveni Palatul Culturii. La Bistriţa a fost înfiinţat un ansamblu profesionist desfiinţat de legea Boc la 2 săptămâni, despre nepoţii care vor duce mai departe frumuseţea culturii, despre viaţa dincolo de reflectoare, toate acestea în dialogul purtat cu Dorel Cosma.

 

Rep.: - Lucrurile s-au aşezat astfel încât, făcând o centralizare a activităţilor culturale din 2014, putem spune că am avut un an bogat. Cum aţi caracteriza această perioadă pentru Centrul Cultural Municipal?

          Dorel Cosma: Pentru cultura municipiului şi pentru artiştii noştri, cred că 2014 a fost un an încărcat, dar în acelaşi timp un an în care marile activităţi culturale şi-au atins obiectivele. Amploarea unor evenimente din Bistriţa au avut ecouri largi la nivel naţional şi internaţional. Cea mai frumoasă caracterizare pe care am auzit-o legată de Bistriţa aparţine unuia dintre scriitorii şi oamenii de cultură dragi nouă, Cornel Udrea, care, prezent în luna decembrie, la Festivalul de Teatru, a declarat în faţa publicului, că în urma unor statistici la nivel naţional, Bistriţa ocupă locul II, după Bucureşti, la capitolul evenimente culturale, bineînţeles sondajul fiind făcut în funcţie de numărul locuitorilor şi numărul de spectacole. O astfel de clasificare nu poate decât să ne bucure şi să ne gândim că anul 2014 a fost un an de succes în cultura bistriţeană.

          Rep.: - Dacă ar fi să facem un top al celor mai importante evenimente în care au fost implicaţi referenţii Centrului Cultural Municipal, cum ar arăta?

          D.C.: - Anul cultural a debutat cu Ziua Culturii Naţionale şi s-a încheiat, în decembrie, cu o expoziţie în care au fost înfăţişate principalele evenimente culturale. Afişele se află şi acum pe simezele Casei cu Lei, fiind panotate în ordinea cronologică a evenimentelor. Dacă ar fi fost să expunem afişele tuturor manifestărilor, nu ne-ar fi ajuns sălile de expoziţii. Această expoziţie este o oglindă a numărului de manifestări şi a amplorii acestora, prezentate într-un mod aparte prin afişe la care partea grafică a fost bine gândită. Este o expoziţie care place ochiului. Insistăm mult pe afişe pentru ca ele să nu fie doar un simplu anunţ ci să fie sugestive pentru fiecare eveniment, să aibe nuanţe artistice şi nu putem să nu rămânem impresionaţi când colegi din Timişoara sau Mureş ne-au spus că vor prelua modelul. Referitor la topul dumneavoastră, cred că au fost două mari evenimente, „Nunta Zamfirei” şi  sărbătoarea municipiului Bistriţa. Aici, referenţii noştri au avut mult de muncă. Pe scene diferite, în locaţii diferite, dar au manageriat lucrurile foarte bine şi-i felicit pentru acest lucru. Nu este uşor să vină la Bistriţa 500 de străini, cărora să le asiguri condiţii bune de şedere, pentru că sunt ambasadori ai ţărilor de unde vin, dar şi să fii un ghid bun pentru a putea vorbi cu ei în limbile de circulaţie internaţională. Cred, pe de altă parte, că orice sacrificiu merită a fi făcut atâta timp cât manifestările noastre sunt plăcute de bistriţeni care vin cu miile la acţiunile noastre.  Apoi, foarte aproape aş nota evenimentele de excepţie ale anului 2014, când am reuşit să aducem, pentru prima dată în istoria culturii bistriţene, spectacole adevărate de operă. Au mai fost astfel de încercări, dar fie au fost prezente doar personajele fără orchestră sau balet, fie doar orchestra. Echipa Centrului Cultural Municipal a reuşit să aducă nu doar un spectacol ci două de operă şi, cred că bistriţenii nu vor uita curând faptul că la Bistriţa s-a jucat Nabucco şi Aida. Am convingerea că şi artiştii de la Operele din Craiova şi Cluj nu vor uita acest eveniment, fiindcă planificarea acestor spectacole într-un cadru excepţional – Biserica Evanghelică – a făcut ca reuşita să fie totală. Apoi, nu trebuie să neglijăm din acest top şi literatura, Bistriţa găzduind, în luna martie, prin Societatea „Conexiuni” a CCM, cel mai mare eveniment literar din istoria municipiului, la care, sub genericul „Lunimă lină” au fost invitaţi scriitori din Europa şi dincolo de Ocean, într-o manifestare de ţinută la sediul Primăriei Bistriţa, în prezenţa primarului Ovidiu Teodor Creţu.

          Împreună cu scriitorii bistriţeni, invitaţii au realizat momente unice de literatură şi de preţuire a valorilor literare din Bistriţa, referindu-ne aici la clasicii noştri Liviu Rebreanu, George Coşbuc şi Andrei Mureşanu. Ecourile au ajuns peste Ocean, la New York, revista „Lumină lină” publicând pagini atât de frumoase despre Bistriţa şi scriitorii bistriţeni. De altfel, materiale ample au apărut în mai multe reviste literare din ţară, vorbindu-se despre municipiul Bistriţa şi preţuirea acordată literaturii.

 

Maia Morgenstern, Daniela Vlădescu, Joel Conte, personalităţi ce au vizitat Bistriţa

 

Rep.: - Rămânem în sfera topurilor şi v-aş întreba despre numele care au trecut pragul instituţiei dumneavoastră. Dacă ar fi să nominalizăm trei personalităţi, care ar fi acestea?

          D.C.: - În primul rând, Maia Morgenstern, care a susţinut câteva spectacole în 2014 la Bistriţa şi ne-am bucurat s-o avem nu doar în stagiunea teatrală ci şi la festivalul nostru, care se derulează sub genericul „Liviu Rebreanu”. Apoi, Daniela Vlădescu, un nume deosebit şi un mare artist, care poate fi declarată prietena Bistriţei. Să nu uităm de poetul Joel Conte, preşedintele Asociaţiei Europene de Poezie care, dincolo de scrierile sale, a avut grijă să ofere cititorilor din Paris o imagine deosebită a Bistriţei, mai mult, să dedice două poezii unor evenimente care l-au impresionat – Festivalul de Teatru şi Nunta Zamfirei.

         

Ne-am îndrăgostit atât de mult de „cort” încât nu mai poate lipsi din ambianţa municipiului

 

Rep.: - Sunt aproape doi ani de când evenimentele din Bistriţa se desfăşoară la Teatrul de Vară. Cum privesc bistriţenii acum celebrul „Cort”?

          D.C.: - Într-adevăr, la început acest cort a stârnit multe discuţii. În proporţie de 90% lumea s-a declarat împotriva amplasării acestuia în centrul oraşului. Am avut încă din prima zi, de la instalare, o discuţie utilă cu primarul Ovidiu Creţu care, mă bucur că a înţeles, la modul exemplar, importanţa acestui cort. Nu poţi să faci totul în 24 ore, să-ţi duci la capăt ideea, să ajungi la ceea ce ţi-ai propus. A durat o lună, cu o mobilizare totală din partea instituţiei, până la definitivarea cortului şi transformarea lui în teatru de vară. Aşa cum arată astăzi, în momentul în care îi treci pragul îţi dai seama că este o gazdă primitoare, cu un interior plăcut pentru mulţi neîncrezători chiar inexplicabil. Am reuşit să oferim atât condiţii de vizionare a unor spectacole excelente, cât şi un ambient plăcut şi o dotare tehnică minimă necesară unor activităţi de amploare. Am vizitat foarte multe săli de spectacole în ţară şi în afară şi pot spune că Teatrul de Vară poate intra oricând într-un top al celor mai frumoase săli de spectacol la nivel naţional şi internaţional. Este meritul echipei CCM fiindcă dincolo de ce înseamnă construcţia a urmat rolul nostru de a-l îmbrăca, a-i da culoare, a-l face pe spectator să uite că este vorba de un cort şi, până la urmă, de a-l îndrăgi. Sigur că aşteptăm finalizarea instituţiei noastre, însă noi, şi sunt convins mulţi bistriţeni, s-au apropiat şi iubesc Teatrul de Vară care cred că şi-a dovedit utilitatea. Faptul că de aproape doi ani viaţa culturală n-a suferit, dimpotrivă, a crescut, vorbeşte de la sine despre utilitatea Teatrului de Vară. Ne-am îndrăgostit atât de mult de acest teatru de vară încât nu mai poate lipsi din ambianţa municipiului, sigur, nu în acest loc, dar prin eforturile comune ale autorităţilor şi al nostru, am convingerea că Teatrul de Vară îşi va găsi, şi pe viitor, utilitatea în cultura bistriţeană.

          Rep.: - De altfel, toate evenimentele importante de anul trecut s-au derulat aici, inclusiv primirile oficiale ale delegaţilor venite la primărie.

          D.C.: - Am convingerea că există o apreciere din partea primarului a acestui spaţiu, de altfel domnia sa implicându-se în realizarea şi punerea în funcţiune a Teatrului de Vară, denumire dată chiar de către domnia sa. Fără Consiliul Local nu am fi putut realiza acest obiectiv şi nu aş vrea să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat la Bistriţa fără realizarea evenimentelor culturale. Cu excepţia a două-trei evenimente derulate în aer liber, acţiunile noastre ar fi fost sistate. Foarte important este faptul că Teatrul de Vară a oferit condiţii optime şi la temperaturi de – 15 grade, prin efortul şi preocuparea permanentă a colectivului nostru.

         

Două instituţii poartă numele poetului George Coşbuc.  La inaugurare Centrul Cultural Municipal va deveni Palatul Culturii

 

Rep.: - Când vom participa la inaugurarea Centrului Cultural Municipal? Păstraţi acelaşi gând al denumirii instituţiei – Palatul Culturii bistriţene?

          D.C: - Reabilitarea se va finaliza în decursul acestei veri, iar undeva în septembrie sau octombrie vom prelua lucrarea. Ne gândim la un eveniment amplu, încă de pe acum lucrând la programul care trebuie să rămână ca un moment unic în viaţa bistriţenilor. Vrem să înaintăm Consiliului Local un proiect prin care ne-am dori ca acest monument reprezentativ care, prin reabilitarea completă după 100 de ani, trebuie să mai reziste cel puţin 100, să devină Palatul Culturii Bistriţene. Poate sună pompos pentru unii dar sună real. Justificarea mea ar pleca de la faptul că sunt foarte multe centre culturale şi case de cultură la nivel naţional, apoi, în momentul de faţă sunt două instituţii care poartă numele poetului George Coşbuc – Biblioteca Judeţeană şi Centrul Cultural Municipal. Un palat al culturii presupune două aspecte importante pe care instituţia noastră le îndeplineşte. Primul ar fi frumuseţea clădirii, după renovare. După ce firma va preda amplasamentul îl vom îmbrăca în haine de sărbătoare. Inaugurarea nu se poate face la un pocnet din deget, de a doua zi, ci după ce îi vom da instituţiei înfăţişarea de Palat al Culturii şi vom pune în funcţiune utilităţile. Este o diferenţă între o instituţie culturală şi un Palat al Culturii. Este edificatoare pentru ceea ce vorbesc şi situaţia de la Casa cu Lei, o construcţie superbă, un locaş excelent, care mai apoi a căpătat, cu sprijinul oamenilor noştri, utilităţi culturale. Acest palat al culturii va găzdui spectacole de calitate cu genuri diferite, iar în momentul inaugurării totul trebuie să funcţioneze ca la carte, de la amplasarea în scenă, la lumini, sunet, funcţionarea garderobei, a magaziei, aspecte auxiliare care nu se văd de multe ori, dar care presupun multe zile de lucru. Al doilea element este activitatea care se desfăşoară în acest moment la Bistriţa, programul CCM propunând spectacole vaste tuturor celor care iubesc actul cultural. Evenimentele noastre sunt de ţinuta unui palat. Nu cred să existe o opoziţie la o astfel de propunere, oricine iubeşte acest oraş nu poate decât să se bucure de o asemenea investiţie, iar titlul va ridica prestigiul municipiului. De aceea, am convingerea că se va trece peste rivalităţile de orice gen şi se va gândi pentru următorii 100 de ani ai Bistriţei noastre.

          Rep.: - Ce ne spuneţi despre lucrurile tehnice? Creşte numărul de locuri, se măreşte scena?

          D.C.: - Ca şi funcţionalitate, nici scena şi nici numărul de locuri nu se măresc, dar scena va fi mult mai funcţională, cu aparatură de ultimă generaţie, de la coordonarea electronică la lumină, sunet. În ceea ce priveşte locurile din sala de spectacol, confortul va fi la el acasă prin amplasarea de fotolii, astfel încât spectatorii să fie mulţumiţi de confort.

Rep.: - Câteva cuvinte despre inaugurare... Vă gândiţi la un eveniment anume?

D.C.: - Îmi doresc ca anul viitor să vă pot spune că inaugurarea Palatului Culturii se află în top III evenimente. La inaugurarea vor fi prezenţi şi prietenii apropiaţi ai culturii cu care colaborăm la manifestările internaţionale. Foarte mulţi au vizitat instituţia şi înainte de începerea lucrului şi sunt curioşi de modul cum arată acum „Bătrâna Doamnă”. Nu putem spune că instituţia noastră nu a fost curată şi elegantă şi înainte, chiar dacă avea un picior şchiop, însă din toamnă bistriţenii se vor lăuda cu una dintre cele mai frumoase clădiri din ţară. Este foarte plăcut când mă întâlnesc cu prieteni din Italia, Spania, Bulgaria sau Grecia care mă întreabă cum arată instituţia noastră şi când va fi inaugurată. De aceea îmi doresc să fie prezenţi, alături de noi, pentru a duce vestea frumuseţii acestei instituţii peste hotare.

Rep.: - Odată cu inaugurarea, pragul instituţiei dumneavoastră va fi trecut de mulţi bistriţeni. Există însă o problemă a locurilor de parcare. S-a discutat despre posibilitatea unei parcări subterane?

D.C.: - Nu ştiu prea multe despre acest capitol, însă ceea ce mă bucură este faptul că în preajma palatului este un parc regal, este un complex sportiv care, chiar dacă Gloria are acum probleme, este unul dintre cele mai frumoase, iar această zonă nu poate decât să ofere atât bistriţenilor, cât şi vizitatorilor un punct de mare atracţie şi relaxare.

Rep.: - Şi acum ajungem la agenda culturală 2015. Cum va arăta aceasta?

D.C.: - În linii mari, păstrăm tradiţia evenimentelor care au prins rădăcini în municipiul nostru. În aceste zile, vom înainta Consiliului Local proiectul de buget şi sperăm ca activităţile care le propunem să fie sprijinite la fel ca în fiecare an de autorităţile locale. Păstrăm ideea unor manifestări multiple, de toate genurile, cu un echilibru pentru toate gusturile. Nu vor lipsi marile concerte, opera, întâlnirile literare, manifestările folclorice, expoziţiile naţionale şi internaţionale şi, de asemenea, prezenţa noastră ca ambasadori ai Bistriţei la nivel naţional şi internaţional.

 

Ca preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Folclor am semnat proiecte pentru Bistriţa cu Europa, America, Asia, Africa

 

Rep.: - Poate mai sunt bistriţeni care se întreabă ce reprezintă pentru ei funcţia dumneavoastră de preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Folclor. Un scaun râvnit, de altfel, de multe asociaţii din străinătate, care a fost ocupat de un român. Astfel, ample evenimente din diverse colţuri ale lumii sunt planificate de aici, de la Bistriţa.

D.C.: - În momentul în care am preluat, după concurs, Casa de Cultură, aveam doar o relaţie internaţională, şi aceea întreruptă, cu Ungaria. În acest moment, cred că CCM are colaborare cu aproape toate ţările Europei şi cu multe dintre ţările din America, Asia, Africa. Este important să deţii această funcţie la nivel mondial, dar n-a venit pe un teren gol ci a însemnat 25 ani de colaborări, de conlucrare la modul direct cu reprezentanţii IGF, de prezenţă la acţiuni în ţară şi străinătate. Dacă aş mai menţiona şi vreo 10 ani înainte de 89, când aceste legături au fost sporadice vă veţi da seama de importanţa pe care o deţine acest forum. Nu am făcut niciodată caz de această funcţie pe care am obţinut-o prin trudă, dar mă bucur că de pe această poziţie pot face mult mai multe pentru oraşul meu. Despre Bistriţa se vorbeşte în toată lumea, din Europa în America sau zona Egiptului. Am avut în vizor nu doar aspectele folclorice, dar am plecat de aici aşa cum  multe studii de specialitate vorbesc despre valorile culturii mondiale, cu izvoare în cultura populară. Am reuşit să extindem paleta activităţilor de la folclor la literatură şi teatru, artă plastică, adică am întregit o sferă culturală în care conclucrăm foarte bine. Mă bucur să am aprecieri din partea unor autorităţi importante din lume, având ocazia să stabilesc proiecte cu miniştri ai culturii din Belarus, Letonia sau Rusia, cu primul ministru şi preşedintele Bulgariei, dar şi cu miniştri şi guvernatori din Cairo. Toate aceste întâlniri nu fac decât să te bucure că reprezinţi ţara. Peste tot pe unde mă duc fac o scrută prezentare a oraşului din care vin. Am considerat de datoria mea să fac cunoscut numele Bistriţei, iar distincţiile pe care le-am primit în toate aceste ţări nu au făcut decât să mă bucure.

 

Sunt convins că nepoţii mei vor duce mai departe frumuseţea culturii

 

Rep.: - O nouă generaţie creşte frumos în familia dumneavoastră. Ce credeţi că vor spune despre bunicul lor peste câţiva zeci de ani nepoţeii dumneavoastră?

D.C.: - Este o bucurie imensă să-mi văd crescând nepoţeii. Ianus, micuţul de la Bistriţa, este în creştere, acum de-abia îşi încălzeşte corzile vocale. Sunt convins că va fi implicat în viaţa culturală, la fel ca fiica mea, Doris. La rândul lui, Aian, stabilit la Arad, acolo unde fiul meu Dorian are o şcoală de dans, vine cu drag la Bistriţa şi am convingerea că va avea grijă de latura culturală, pentru că, nu-i aşa, trebuie să ducă mai departe numele nostru, este un Cosma. M-a născut la Bistriţa, îmi este foarte drag oraşul, am copilărit aici, m-am format aici şi nu am lipsit decât în perioada facultăţii. Nu cred că aş fi putut trăi într-un alt oraş, deşi am avut oferte multe din ţară şi străinătate. Bistriţa m-a făcut fericit, iubesc orice lucru bun, orice noutate, orice culoare frumoasă din viaţa urbei. Mă mai necăjesc răutăţile, gâlcevile anormale din oraşul meu, dar viaţa este trepidantă, stresantă, trebuie să trăim şi cu ele. Faptul că lucrurile bune sunt majoritare mă determină să cred în viitorul Bistriţei. Dacă am lăsat ceva în urma mea vor spune cei care vor veni, dacă vor avea un gând bun sau un surâs, cu plăcere, de acolo de sus vor zâmbi, iar dacă vor fi gânduri rele voi fi creştin şi voi spune pe cum am învăţat de la părinţii mei „Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce spun”.

 

La Bistriţa a fost înfiinţat un ansamblu profesionist desfiinţat de legea Boc la 2 săptămâni

 

Rep.: - Aveţi vreo dezamăgire, un proiect care nu aţi reuşit să-l duceţi la capăt?

D.C.: - Am avut un mare gând, acela de a crea primul ansamblu profesionist al Bistriţei pentru că suntem o vatră adevărată de folclor. Nici în acest moment nu avem o instituţie profesionistă în acest sens. Am dorit să avem acest ansamblu cu gândul plecării cu el în lume, dar şi pentru multe alte aspecte legate de coregrafie şi muzica profesionistă. Am fost foarte aproape. Am avut bucuria să avem înţelegerea Consiliului Local şi a primarului Ovidiu Creţu, am avut aprobarea în organigramă, dar a veni,t la două săptămâni, „bomba Boc” prin care a trebuit să reducem personalul. Nu puteam da afară dintre referenţi, şi aşa puţini, şi singura modalitate a fost reducerea posturilor recent aprobate şi desfiinţarea acestora la doar două săptămâni de la aprobare. A fost unul dintre visele care nu s-a realizat, dar cine ştie... pe viitor.

 

Este nevoie de teatru la Bistriţa, dar o astfel de instituţie presupune un buget cât al CCM

 

Rep.: - Dar la ideea înfiinţării teatrului profesionist, susţinută de marii actori prezenţi la Bistriţa, aţi renunţat?

D.C.: - Şi acesta a fost un obiectiv al nostru, însă aici e nevoie de mult mai multă susţinere şi discuţii ample, atât cu autorităţile locale, cât şi cu mediul privat. Dacă ne uităm foarte sumar peste ce înseamnă viaţa teatrală din România desluşeşti foarte uşor cum actorii nu au roluri, regizorii nu au piese, iar scenografii se ocupă de cu totul alte activităţi. Teatrul nu se poate întreţine. Nu este suficient să strigi vreau teatru şi tu să nu vii la niciun spectacol din microstagiunea pe care CCM se străduieşte s-o facă. Este nevoie de teatru la Bistriţa, avem un public deja avizat, dar o astfel de instituţie presupune un buget cât al CCM. Adică, multe peste capacitatea noastră de acum. Bistriţa are aproximativ 80.000 locuitori, dintre care public avizat vreo 500, care este epuizat cu două reprezentaţii. Ori, o stagiune trebuie să aibă cel puţin zece reprezentaţii, cu bilete la intrare, pentru a susţine cât de cât teatrul. Poate că o idee de genul proiectelor va fi realizată în viitorul apropiat. M-am bucurat să văd că avem un teatru tânăr, de nivel profesionist, vorbesc aici de colegii din trupa „Alexandru Misiuga”. Este o bază de plecare. Poate că, începând din acest an, ne vom gândi în implicarea lor şi în piese pentru adulţi, cu invitarea unor actori cu care colaborăm.

Rep.: - Deşi sunteţi mereu implicat în proiecte, mereu pe drumuri, sunteţi plin de energie. Cum vă încărcaţi bateriile?

D.C.: - Simt că am această energie în mine, probabil de la tatăl meu care iubea şi el cultura, fiind artist amator al Casei de Cultură. Viaţa mea fără ritmul acesta nu ar avea rost. Sunt mereu cu zâmbetul pe buze pentru că aşa trebuie să fie croit un slujitor al culturii. Le spun mereu colegilor mei şi cred că am reuşit să-i conving să-şi lase necazurile din familie la poartă, să zâmbească celor care ne trec pragul, să le ofere informaţii utile, astfel încât fiecare bistriţean să fie mulţumit de activitatea noastră. Spectatorii nu sunt interesaţi de grijile noastre, de aceea, la fiecare eveniment trebuie să zâmbim, să apropiem pe fiecare bistriţean de actul cultural, iar atunci când lumea ajunge să aprecieze ceea ce faci, rolul nostru a fost îndeplinit.

Rep.: - Un gând pentru spectatorii bistriţeni.

D.C.: - Este foarte greu să mulţumeşti pe toată lumea dintr-o astfel de poziţie, pe  care o are CCM. Însă, îi asigur pe toţi bistriţenii că facem eforturi mari de a-i mulţumi şi a le fi pe plac. Sunt lucruri care nu se văd, zile întregi de muncă pentru ca manifestările noastre să se ridice la cote înalte. Îi asigur pe spectatori că tot ceea ce facem o facem cu gândul de a oferi momente plăcute, de înaltă valoare artistică, cu gândul nobil de a le îndulci viaţa. Îi aşteptăm cu mare încredere la manifestările noastre, iar mulţumirea noastră este  atunci când, în momentul încheierii unei manifestări, pe lângă aplauze să primim şi un mulţumim, iar dacă lumea se întoarce acasă cu un refren sau un vers suntem fericiţi.

Rep.: - Vă mulţumim şi vă dorim un 2015 plin de evenimente frumoase, care să culmineze cu întâlnirea la sărbătoarea Palatului Culturii.

 

Comentarii

29/01/15 13:31
Doris

Suntem mandri de tine bunu!!!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]