Dorel Cosma, manager Palatul Culturii: 2018 a fost un an maraton dedicat Centenarului. Vă aşteptăm să treceţi pragul Palatului Culturii Bistriţa şi în 2019. Promovăm frumosul artistic

Rep.: - La mulţi ani, cu sănătate. Fie ca 2019 să fie unul în care bistriţenii să fie la fel de apropiaţi de cultură. Palatul Culturii Bistriţa ne-a bucurat, în 2018, cu evenimente frumoase, iar începutul de an l-am început în forţă pe Pietonalul „Liviu Rebreanu” – Revelionul – cu foarte mulţi bistriţeni, iar mai apoi concertul de Bobotează, care a fost foarte apreciat de către cei prezenţi în sală, dar şi foarte mulţi spectatori care au urmărit evenimentul în transmisiune live pe facebook.

         Dorel Cosma: - La mulţi ani, cu multe bucurii şi împliniri. Într-adevăr, suntem deja în activitate, practic nu ştiu dacă am încheiat. Dacă vrem să fim foarte exacţi, am încheiat anul 2018 în data de 30 decembrie, când pe Pietonalul bistriţean s-au finalizat manifestările dedicate „Rădăcinilor eternităţii”, o lună de zile pline cu colinde, de obiceiuri, cu tradiţii dedicate Crăciunului şi Noului An. Această manifestare a fost încununată şi cu o distincţie deosebită din partea Ministerului Culturii. Ne-am bucurat că ministrul secretar de stat Alexandru Pugna a fost prezent.

         Rep.: - Alexandru Pugna spunea că municipiul Bistriţa este singurul oraş din ţară unde, zi de zi, timp de o lună, s-au auzit colinde pe o scenă. Nicăieri, şi la Ministerul Culturii se cam centralizează datele, nu a fost un asemenea amplu eveniment de promovare a tradiţiilor noastre, a obiceiurilor de iarnă. Aţi fost felicitat pentru acest lucru şi ştiu că aţi primit şi o distincţie pentru Palatul Culturii şi pentru Ansamblul „Cununa de pe Someş”, ansamblu care a împlinit 50 de ani. Cât de greu a fost? Nu este uşor, zi de zi, artiştii, şi nu doar artiştii, colegii referenţi de la Palatul Culturii, să fie în centrul Bistriţei, fie că a nins, fie că a plouat, fie că a fost frig sau vreme bună. Dar, am constatat că şi bistriţenii au fost prezenţi.

         Dorel Cosma: - Cred că a fost un adevărat maraton folcloric, un maraton al obiceiurilor de iarnă, de Crăciun, de Anul Nou, maraton care a venit să aducă în faţa publicului bistriţean frumuseţea colindului nu doar din zona noastră. Am avut invitaţi şi din afara judeţului, din toate colţurile ţării, am colaborat cu o serie de instituţii similare şi am dorit să oferim publicului spectator posibilitatea de a intra în atmosfera frumoasă a Crăciunului, de a se pregăti, într-un fel, şi sufleteşte pentru această minunată sărbătoare a noastră şi apoi şi pentru Noul An. Am adus aceste formaţii din diferite zone tocmai pentru a arăta şi varietatea folclorului românesc. Şi, într-adevăr, avea dreptate domnul ministru secretar de stat, în altă parte nu s-a mai realizat o asemenea acţiune, care îi implică nu doar pe cei de pe scenă, nu e suficient. E nevoie şi de lumină, şi de amplificare, e nevoie şi de cei din culise, cei din spate care pregătesc momentul. Tocmai de aceea, o întreagă echipă s-a mobilizat pentru ca, seară de seară, să nu fie nici întârzieri, nici lipsă în program, pentru că unii au devenit adevăraţi fani. Nu foarte mulţi, dar sunt câţiva care seară de seară au fost prezenţi la târgul bistriţean unde, pe lângă muzica de calitate, pe lângă colindul superb au avut ocazia şi să guste din produsele specifice târgului bistriţean, din ceea ce înseamnă pentru Bistriţa-Năsăud tradiţia de Crăciun şi Anul Nou. O manifestare frumoasă care, aşa cum spuneam, s-a finalizat în 30 decembrie, cu eforturi. Doi colegi – Petre Petruse şi Teodor Puşcaş – sunt cei care s-au ocupat îndeaproape de această manifestare, de doi ani de zile primesc mereu aceeaşi sarcină. Am considerat că deja ştiu ce au de făcut şi de aceea, dincolo de  atribuţiile de strictă specialitate, interpret de muzică populară sau coregraf, într-un Palat al Culturii e nevoie să faci de toate şi să ştii de toate, pentru a putea răspunde cerinţelor publicului bistriţean.

         Rep.: - Am constatat că şi la concertul de Bobotează, care a devenit o tradiţie, cu aproape o lună de zile înainte s-au epuizat biletele. Oamenii sunt dornici să vină la acest concert. An de an, acest concert a fost gândit într-un mod aparte, nu doar aranjamentele de pe scenă sau orchestra şi dirijorul, ci şi faptul că în spate au curs, pe ecrane gigante imagini cu sărbătorile pe mapamond. Cât de greu a fost să pregătiţi acest concert?

         Dorel Cosma: - Nu este deloc uşor pentru că, într-adevăr, acest concert a intrat deja în conştiinţa publicului bistriţean. Concertul de Bobotează înseamnă deschiderea noului an, este un fel de concert de Anul Nou, în care aducem, pentru câteva clipe, Viena la Bistriţa. Dincolo de aspectul strict artistic, de orchestra care vine şi concertează, mai sunt o serie de elemente de care trebuie să ţinem cont şi de care noi ţinem neapărat cont pentru a crea cadrul pe care ni l-am dorit. Acest concert are o amprentă aparte. Este, practic, un cadou al bistriţenilor pe care îl dedicăm Noului An, îl dedicăm celor care au fost la noi. Preţul biletului este modic. La astfel de concerte realizate în oraşele mai mari – Cluj, Bucureşti – preţul biletului de intrare poate depăşi 100, 200 sau 300 de lei. Noi am mers mai mult din dorinţa de a şti pe cine mizăm. Sigur că nu au fost suficiente bilete, nu am putut răspunde tuturor solicitanţilor, dar cine s-a gândit din timp, şi-a procurat biletul, aşa cum spuneam, având acel preţ mai mult simbolic, dar le-a asigurat un loc pentru a putea viziona acest spectacol. Ce a însemnat pregătirea? Dincolo de tot ceea ce înseamnă orchestra, 40 de persoane, scena, care nu este foarte uşor de organizat, am dorit ca acest cadru superb al Palatului vienez să fie şi la Bistriţa şi de aceea florile, ghirlandele au împodobit interiorul, un ecran mare, la care am lucrat împreună cu colegii mei de la serviciul tehnic – şi aici îl remarc în mod special pe colegul meu Adrian Puşcaş, care a avut grijă să selecteze cu mare atenţie fiecare piesă în parte, pentru fiecare piesă să fie aleasă imaginea care va fi prezentată la concert. A fost mult de lucru, împreună cu Paul, împreună cu Gabi, cu Ovidiu, colegii care formează echipa tehnică şi care, toţi, încearcă să realizeze o atmosferă cât mai apropiată de tot ceea ce a însemnat Viena. De aceea, cred eu, toate aceste elemente combinate, efectele de imagine fantastice, realizate de colega noastră Dorina Petrovici şi Iulia Petruse, toate acestea contribuie la crearea unui cadru extraordinar care, vrând-nevrând, te duce cu gândul la Viena, să visăm frumos, mai ales la început de an, când ar fi bine să uităm toate grijile, toate problemele, să ne dăm mâna şi să uităm de rivalităţi, şi politice şi de altă natură, şi să ne gândim la bunul mers al lucrurilor din urbea noastră. Probabil că am reuşit, fiindcă la finalizare am văzut oameni fericiţi şi o vom face în continuare pentru că publicul este cel pentru care lucrăm şi pentru care vrem să oferim cele mai bune condiţii şi cele mai reuşite manifestări.

         Rep.: - Spuneam că la concertul de Bobotează n-au încăput toţi bistriţenii care au dorit să fie prezenţi, dar urmează un concert şi un spectacol mai amplu de Ziua Culturii. Pentru prima dată, la Bistriţa, vom avea parte de patinaj artistic, vom avea un concert chiar pe patinoarul din faţa Palatului Culturii, la care pot veni toţi bistriţenii, cu patine sau fără.

         Dorel Cosma: - Vreau să spun că am fost printre cei care s-au bucurat foarte mult atunci când s-a decis ca 15 ianuarie, ziua de naştere a lui Eminescu, să devină Ziua Culturii Naţionale, o zi care nu putea fi mai bine aleasă decât cea dedicată Luceafărului, care să înglobeze într-un fel tot ce ţine de sfera culturală din România. De aceea, încă de la prima manifestare am acordat o atenţie deosebită acestor acţiuni şi ne străduim în continuare să nu fie doar o simplă trecere în revistă, o simplă bifare a zilei de 15 ianuarie, dorim să marcăm la modul frumos şi la modul de a rămâne în amintirea tuturor celor care vin alături de noi să-şi amintească de Eminescu, să-şi amintească de faptul că există o cultură românească, că există oameni care sunt pasionaţi de acest fenomen şi care vor să realizeze lucruri cât mai interesante pentru neamul nostru, în primul rând. Vrem să venim, ca în fiecare an, cu ceva nou. Este foarte greu, nu este uşor să aduci de fiecare o noutate în ceea ce faci la un eveniment care a devenit deja tradiţie. Poate multă lume se întreabă de ce facem mereu Nunta Zamfirei, 15 ianuarie, „Rădăcinile eternităţii”? Le facem pentru că au intrat deja în conştiinţa neamului în această parte de ţară, şi nu numai. Dar pentru a fi eficient, trebuie să vii cu o noutate, să aduci cel puţin un element nou în concepţia manifestării respective. Beneficiem în aceste zile de un patinoar superb, care se află în faţa Palatului Culturii şi care a dat multe bătăi de cap celor care au gândit acest moment, dar iată că a prins contur, s-a realizat şi cel puţin în momentele de seară este un decor cu totul aparte, care se realizează în faţa Palatului Culturii. În momentul în care am văzut aceste prime luminiţe aprinse, atâta frumuseţe, tinereţe, şi nu numai,  m-am gândit că un astfel de spectacol poate că ar fi binevenit şi ar fi într-adevăr o noutate pentru municipiul Bistriţa. Nu este un spectacol grandios, spre exemplu „Spărgătorul de nuci” din Sankt Petersburg sau alt mare spectacol realizat pe gheaţă în oraşele mari ale ţării, dar este un început. Dacă acest spectacol va reuşi, dacă acest spectacol va place publicului aşa cum l-am gândit noi, fiţi convinşi că ne gândim chiar şi la „Spărgătorul de nuci”. Acum, când suntem la prima manifestare de acest gen, colaborăm cu o echipă profesionistă de patinatoare şi patinatori artistici, care vin de la Cluj, de la Bucureşti, o echipă care şi-a cucerit locul la nivel naţional şi internaţional şi care va exemplifica, prin momentele lor, ce înseamnă patinajul artistic, diferenţa de momente artistic realizat la scenă şi patinajul efectiv artistic practicat pe gheaţă. Toate acestea, care vor dura aproximativ 25 de minute, vor fi completate apoi de un grup drag bistriţenilor, cu priză la publicul bistriţean şi de aceea am considerat că este bine să-i aducem şi de data aceasta, grupul Distinto, care va fi prezent, şi care va încânta şi cu piese pe versuri eminesciene, şi cu alte piese cunoscute, creând astfel un nou cadru în patinoarul bistriţean. Cu sprijinul administratorului nostru, George Avram, am văzut deja că s-au luat măsuri prin care îndepărtăm zăpada din jurul patinoarului tocmai pentru ca spectatorii să aibă posibilitatea să vadă ceea ce se întâmplă. Vom continua, în zilele următoare, cu efortul de a adăuga anumite efecte de lumini, anumite efecte speciale de sunet, vom avea şi un ecran mare, care va aduce o noutate, totul va fi un gen nou de spectacol pe care-l gândim în acest moment pentru patinoarul din Bistriţa şi care va fi dedicat acestei zile importante a culturii. Un spectacol pentru noi şi pentru voi. De toate, pentru toţi cei care vor să marcheze Ziua Culturii.

         Rep.: - Nu uitaţi, marţi 15 ianuarie, ora 18.00,la patinoarul din faţa Palatului Culturii, sunteţi invitaţi să admiraţi patinajul artistic.  Vreau să vorbim puţin de bilanţul Palatului Culturii. Cred că s-au făcut toate evenimentele pe care vi le-aţi propus. Aţi avut sprijinul primarului şi al Consiliului Local.

         Dorel Cosma: - Într-adevăr, am un sprijin deosebit din partea primarului Ovidiu Teodor Creţu şi din partea Consiliului Local. În anul 2018 am fost înţeleşi în ceea ce ne-am propus şi am dorit să facem pentru publicul bistriţean în toate domeniile culturii. Dacă la nivelul judeţului există instituţii specializate pe ceea ce înseamnă muzeu, carte, activitate artistică, noi, în cadrul Palatului Culturii le înglobăm pe toate. La nivelul municipiului întreaga activitate se desfăşoară şi pentru scriitori, şi pentru expoziţie, şi pentru studiul documentar, şi pentru partea artistică, toate la Palatul Culturii. E vorba de „Casa cu Lei”, unde avem activităţi cu caracter expoziţional, e vorba de Centrul Documentar Expoziţional unde avem şi o bibliotecă cu peste 10.000 de volume şi unde în permanenţă sunt posibilităţi de studiu, de documentare, de asemenea, avem formaţiile profesioniste care acum au trecut deja de pragul bobocului, Teatrul de Proiecte „Liviu Rebreanu”, Ansamblul profesionist „Cununa de pe Someş”. Pe lângă acestea, sunt şi activităţile proprii Centrului Cultural Municipal, toate sub egida Palatului Culturii, în această clădire. Am crezut, şi mulţumesc că am fost înţeles şi am găsit sprijin în primarul nostru ca această frumoasă clădire, fostul Geverbenverein al Bistriţei să primească numele de Palat al Culturii. Nu e vorba de instituţie, e vorba de clădirea în sine pe care noi o administrăm şi unde-şi desfăşoară activitatea cele cinci instituţii pe care le-am amintit. Aşadar, varietate de manifestări care se desfăşoară aici, la Palatul Culturii, şi Bistriţa merita un palat al culturii, este o capitală de judeţ şi am avut deja experienţa frumoasă, după doi ani de la renovare, să fim vizitaţi de mulţi care, auzind că există un Palat al Culturii au venit doar să vadă cum arată Palatul Culturii din Bistriţa. Şi au avut ce vedea. O spun cu mândrie şi cu bucurie, într-adevăr această clădire arată ca un palat şi ne străduim s-o menţinem. Este foarte uşor să primeşti o instituţie, dar este foarte greu s-o menţii. Dincolo de faptul că trebuie s-o menţii, trebuie să-i dai viaţă. Un palat fără viaţă, un palat mort nu are nicio semnificaţie. Palatul nostru, cred eu, are viaţă.

         Rep.: - Să vorbim puţin despre Centenar, despre concertul „Glasul Unirii”, de la Bistriţa.

         Dorel Cosma: - Spuneam, până pe data de 1 Decembrie, când s-a marcat la nivel naţional efectiv momentul, că suntem cu cea mai mare manifestare dedicată Centenarului şi, iată că, s-a ajuns ajuns la 1 Decembrie şi am rămas cu aceeaşi poziţie. Au fost mulţi colegi care au răspuns, din cadrul Federaţiei Naţionale de Folclor din România, au răspuns toţi colegii din instituţia noastră, din cadrul Palatului Culturii. S-a creat un cadru frumos, toţi au percutat la modul frumos când le-am spus despre ce este vorba, de altfel, spectacolul a fost gândit cu mult înainte. Ne-am propus să realizăm o astfel de întâlnire. Mă gândeam că vor fi multe de acest gen, dar iată că am fost singurii care am realizat această mare-mare manifestare care ne-a adus mulţi artişti la Bistriţa, cu elemente deosebite pe cerul bistriţean. Îi mulţumesc domnului Dumitru Tănase, fără de care era imposibil să aduci şapte avioane escadrile, care au marcat pentru prima dată tricolorul pe cerul bistriţean. Să ştiţi că n-a fost simplu deloc, dar trebuie să te zbaţi când vrei să realizezi ceva. Eu mi-am dorit enorm să avem acest tricolor, nu doar prin prinderea lui pe scenă sau în braţele tuturor participanţilor, ci pe cer. Să se vadă peste tot că Bistriţa sărbătoreşte. Pot să vă spun acum că acele fumigene care s-au adus pentru realizarea momentului nu existau în ţară, a fost nevoie de o deplasare specială, a celor care se ocupă, în Italia. Le mulţumesc şi lor. Bistriţa a marcat un moment cu totul şi cu totul deosebit.  Unii l-au înţeles, alţii l-au privit cu invidie, au mai înghiţit în sec, dar este treaba lor. Noi am rămas cu manifestarea realizată. Unii chiar au regretat că nu au fost prezenţi, invidia vorbeşte de la sine, dar noi suntem bucuroşi că l-am dus la capăt aşa cum l-am gândit, aşa cum ne-am propus şi cum, probabil, a fost atunci, în 1918. Şi am continuat cu acel moment superb de la Casina Română, unde am reuşit să inaugurăm Casina Română, să punem placa, împreună cu Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”. Tocmai în acest fapt stă frumuseţea, în conexiunile noastre. Conexiuni cu folclor, cu arta plastică, cu literatura, cu muzica, toate acestea au făcut atunci, de „Glasul Unirii”, spectacolul pe care l-am gândit, un moment deosebit. Şi cu teatrul, împreună. M-am bucurat, pentru că a fost o realizare deosebită, nu doar a ultimului an, ci a ultimilor ani de când am reuşit un astfel de moment important. Poate că vom mai marca, dacă Dumnezeu ne ajută şi vom fi sănătoşi, momente mari.

         Rep: - Să mai spunem doar atât. Bistriţa este Oraşul Imnului Naţional şi s-a transmis un  mesaj din oraşul lui Andrei Mureşanu. De ce Casina Română? Pentru că în noiembrie, Bistriţa se declara primul oraş liber din Transilvania. Au fost curajoşi înaintaşii noştri, iar noi trebuie, într-un fel, să le aducem un omagiu.

         Dorel Cosma: - Cred că este un lucru de care trebuie să ne amintim mereu, care de altfel apare şi pe placa montată acolo, în clădirea Protopopiatului, unde a fost Casina Română. A fost o acţiune comună a preoţilor ortodocşi, a preoţilor greco-catolici, aşa am făcut-o şi acum, împreună, mână în mână, aşa cum a fost şi Unirea şi cum s-a consfinţit acel moment important în curtea Protopopiatului atunci, la 1 Decembrie 1918, sau cu câteva timp înainte, în 29 octombrie 1918, când Bistriţa a fost primul oraş care a ieşit din Imperiul austro-ungar şi s-a declarat oraş liber, oraş independent. Sunt lucruri pe care, cred eu, tinerii trebuie să le cunoască. Interpretări există, sunt tot felul de variante, circulă tot felul de zvonuri şi pe facebook, sigur, opiniile sunt libere. Cred că suntem datori să căutăm adevărul, nu neapărat dacă Ştefan cel Mare avea şi un deget rupt sau dacă Matei Corvin, sau Iancu de Hunedoara, sau o figură importantă a istoriei noastre a avut defecte, pentru că cu toţii sunt oameni. Niciunul nu a fost zeu. Dar dacă au realizat lucruri măreţe e bine să le apreciem, e bine să avem grijă de istoria noastră.

         Rep.: - Să ne bucurăm de faptul că Bistriţa s-a îmbogăţit, anul trecut, cu câteva monumente, şi amintim aici statuia cardinalului Iuliu Hossu şi statuia lui Petru Rareş, pentru că, dincolo de toate ipotezele, trebuie să dăm înaintaşilor noştri cinstea cuvenită. Dacă nu era acea cetate a Ciceului, nu ştiu ce se întâmpla cu noi.

         Dorle Cosma: - Mai există şi acea placă amplasată pe casa în care a trăit şi a scris Valentin Raus, un moment important pentru Bistriţa, pentru că domnul Raus este un nume care a ridicat cultura noastră şi merită această recunoaştere, mai ales că s-a născut odată cu 1 Decembrie 1918, plecat poate prea repede dintre noi, dar e bine ca cetăţenii urbei noastre să cunoască că în acea casă a locuit scriitorul, ziaristul, omul de cultură Valentin Raus.

         Rep: - Vreau să specific că tot ce s-a petrecut în ultimii 120 de ani în domeniul culturii stă scris într-o istorie a Palatului Culturii.

         Dorel Cosma: - Da, este o lucrare la care a contribuit o echipă pe care am coordonat-o, o echipă numeroasă, care şi-a adus contribuţia, fiecare în parte, cu efortul, cu posibilităţile sale de a studia, de a căuta documente în arhive. Am reuşit să scoatem această lucrare, care conţine peste 700 de pagini, o lucrare cu totul şi cu totul aparte, monumentală. Este o carte foarte valoroasă pentru că vorbeşte despre istoria celor peste 100 de ani – Geverbenverein – aşa cum a început, dedicată actului cultural, dedicată pentru ceea ce înseamnă manifestări culturale din municipiul Bistriţa, din oraşul nostru. Aşa cum spunea primul preşedinte al instituţiei înfiinţate în discursul său de inaugurare: „Copiii noştri trebuie să fie mândri pentru ceea ce s-a realizat astăzi”. Iar noi, la rândul nostru avem datoria de a o păstra, de a o transmite mai departe pentru cei care vin după noi, în aşa fel încât fiecare să avem propria cărămidă pusă la reuşita acestei minunăţii care este Palatul Culturii, cu care ne mândrim cu toţii, şi este firesc să fie aşa, pentru că este al nostru, al tuturor. Orice actor sau artist care ne vizitează are doar cuvinte de apreciere despre modul cum arată Palatul Culturii, care a devenit o instituţie culturală cu totul aparte şi ne bucurăm că putem deschide porţile pentru toţi cei care doresc să ne viziteze.

         Rep.: - Ştiu că sunteţi foarte exigent în ceea ce priveşte activitatea de la Palat şi nu se poate altfel. Anul trecut Ansamblul „Cununa de pe Someş” a avut un turneu important prin Europa. Vreau să vă întreb despre acest turneu şi despre „Cununa de pe Someş” la 50 de ani, evenimentele care au avut loc şi despre faptul că, la acest turneu a fost şi domnul primar, împreună cu dumneavoastră. Cum a fost acest turneu, cum a fost primit de străini? Este foarte uşor să spui că eşti profesionist, însă profesionalismul ţi-l arăţi, până la urmă, la un asemenea turneu, de trei săptămâni. Cred că nu a fost uşor să ai spectacole în atât de multe ţări.

         Dorel Cosma: - N-a fost deloc uşor. Mă bucur în mod deosebit, pentru că atunci când a luat fiinţă Ansamblul „Cununa de pe Someş”, în 1968, a urmat imediat primul turneu al ansamblului în străinătate, în Franţa. A fost un turneu grue, dar cu lauri, cu totul şi cu totul deosebit, cum se menţiona în presa vremii, despre apariţia acestei noi formaţii pe plan naţional şi cu bucuria întoarcerii delegaţiei din turneul respectiv. La semicentenarul „Cununii de pe Someş”, la 50 de ani de activitate permanentă (sunt mulţi care spun că au 50 de ani de la înfiinţare, dar din aceşti 50 de ani, 20 au făcut pauză), neîntreruptă, efectivă, de repetiţii, de spectacole, de turnee, am organizat primul turneu în calitate de ansamblu profesionist, fiind marcat în istoria acestei formaţii. Acest turneu a fost dorit şi gândit în primul rând de primarul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu, în oraşele înfrăţite cu Bistriţa, adică să mergem acolo unde Bistriţa are şi foarte multe legături economice, să arătăm ce înseamnă partea artistică, folclorică. Aşa am ajuns să susţinem spectacole de mare calitate în Wels, la teatrul de acolo, apoi la teatrul din Franţa, din Besançon, în Germania, la Wiehl, apoi în Polonia. Toate aceste oraşe înfrăţite au aşteptat cum mare plăcere prezenţa noastră. Am fost întâmpinaţi de conducătorii oraşelor, de primari, de consilieri care, însoţiţi de publicul numeros, de ziarişti, au avut curiozitatea să stea de vorbă cu noi. Nu doar cu primarul oraşului şi cu mine, ca director al instituţiei, ci şi cu dansatorii, cu instrumentiştii, să-i întrebe cum lucrează, cum văd acest turneu. Toate aceste lucruri n-au făcut altceva decât să prezinte o carte de vizită adevărată a oraşului nostru, a ansamblului nostru şi, evident, a instituţiei noastre – Palatul Culturii. Nu a fost uşor, nu este simplu să fii atât de multe zile pe drumuri, să fii mereu gata de acţiune. Au fost şi zile, ca să dau un exemplu, în care am terminat spectacolul undeva la ora 21 şi noaptea, la ora 2 ne-am îmbarcat şi am plecat mai departe, pentru că a doua zi, seara, aveam spectacol într-o altă localitate. Toate acestea au însemnat eforturi şi din partea artiştilor, şi din partea noastră, din partea conducătorilor auto, însă se formează o echipă. Nimic din ceea ce facem noi la Palatul Culturii nu s-ar putea realiza dacă nu ar exista o echipă, un team care să colaboreze, să încerce să-şi aducă aportul la tot ceea ce se poate face pentru bunul mers al lucrurilor. Aşa s-a făcut şi acest turneu, aşa am reuşit să-l ducem până la capăt şi să ne întoarcem acasă cu bucuria datoriei împlinite.  A fost nevoie de toţi, nu a contat că este instrumentist şi trebuie să-şi ducă vioara în braţe, este vorba şi de aparatură tehnică, e nevoie, poate şi de un ajutor la şofer, toate s-au realizat în echipă, iar partea profesionistă, care este foarte importantă şi la care ţin foarte mult. Sigur, mai avem de lucru, nu suntem superprofesionişti acum, dar a te afişa în scenă, a reuşi să vii cu folclorul de la tine de acasă, mai mult, să vii să oferi publicului german un dans săsesc, să ajungi în Polonia şi Mărioara Sighiartău să cânte o piesă în poloneză, să ajungi în Franţa şi Petre Petruse să cânte o piesă în limba franceză, toate acestea au stârnit admiraţia şi interesul publicului de acolo şi, de asemenea, orchestra, care a adus un colind prin toate ţările pe unde am fost, toate acestea vorbesc despre caracterul profesionist al ansamblului şi care, sper eu, să crească în continuare. Îmi doresc foarte mult. În etapa următoare, şi ţin foarte mult la acest lucru, ca dansatorii să pregătească şi dansuri italiene, spaniole şi din alte ţări ale lumii, sigur, cu caracter folcloric, pentru a putea demonstra că dansatorul este profesionist şi are o multitudine de aptitudini pentru oricare din aceste dansuri.

         Rep.: - Vă dorim mult succes. Cred că bistriţenii sunt curioşi ce-i aşteaptă în 2019. Ce noutăţi sunt în acest an?

         Dorel Cosma: - În perioada imediat următoare vom avea momentul pe care l-am pomenit, 15 ianuarie. Am început activitatea completă şi la Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”. Un moment important va fi lansarea revistei „Conexiuni literare”, în această lună, dedicat Zilei Culturii, un număr, îndrăznesc să spun, cu totul şi cu totul aparte. De data aceasta pe lângă rubricile obişnuite vom avea pagini, poeme şi analize literare venite din multe colţuri ale lumii. Am convingerea că această revistă va avea multe de spus în tot ce înseamnă activitatea scrisului din România şi vor apreciate, atât revistele de până acum, cât şi acest număr, care va fi difuzat şi trimis tuturor colegilor din întreaga lume. Aşadar, se lucrează şi cu partea scrisă, şi cu partea artistică. După Zilele Culturii, urmează 24 ianuarie. Vom marca acest moment cu un spectacol la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu orchestra noastră, împreună cu ansamblul, vom face un moment plăcut. Aşteptăm cât mai mulţi bistriţeni să se încingă în Hora Unirii în această zi. În luna februarie ne aşteaptă, în primul rând, Dragobetele, nu uităm nici de Valentine’s Day, dar vorbim de Dragobete. Mergem mai departe cu luna martie, dedicată Mărţişorului şi femeilor. În aprilie, concertele speciale dedicate Sfintelor Paşti, în luna mai cu concertele speciale de Zilele Operei, în iunie intrăm în febra pregătirilor şi vom avea un turneu special cu orchstra ansamblului, în Franţa. Este o invitaţie specială doar pentru orchestră, iar cu întregul ansamblu în Grecia. În luna iulie ne aşteaptă „Nunta Zamfirei”, apoi în luna august – Zilele municipiului, Târgul Mare al Bistriţei, cu o varietate de manifestări şi sperăm să primim confirmarea de la un îndrăgit artist italian – Al Bano, şi multe alte surprize. În luna septembrie, avem în pregătire, probabil, suntem în discuţii, un turneu al ansamblului în China. În octombrie avem manifestări dedicate persoanelor vârstnice, apoi în noiembrie, o lună importantă dedicată scriitorilor şi teatrului, Festivalul „Liviu Rebreanu” şi, aşa cum ne-am obişnuit cu tradiţionalele „Rădăcini ale eternităţii”.

         Rep: - Un mesaj pentru cei care iubesc actul cultural, acum, la început de an.

         Dorel Cosma: - În primul rând, aştept cu drag să fiţi alături de noi şi în acest an 2019. Vă aştept cu mare drag să ne treceţi pragul la Palatul Culturii pentru că tot ceea ce facem, facem în interesul oraşului nostru, pentru frumosul artistic pe care Bistriţa îl promovează, atât acasă, cât şi în judeţ şi în ţară.Suntem suflet din sufletul neamului nostru şi fiţi siguri că vom fi mereu, în măsura posibilităţilor, în proporţie de aproape 100% pentru ca satisfacţia culturală a fiecăruia dintre noi să fie la cote maxime. Vă mulţumesc şi vă aştept cu drag la toate acţiunile culturale.

         Rep: - Vreau să vă spun că anul 2018 i-a adus lui Dorel Cosma, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Folclor, titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului San Giovanni Rotondo, care se adaugă altor distincţii obţinute în întreaga lume. Felicitări.

 

 

USR-PLUS

Comentarii

13/01/19 15:04
Vizitator

Motto:
Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,
Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el
(Mihai Eminescu- Scrisoarea 1)

O insiruire de manifestari fara nici o legatura cu Centenarul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918.
In schimb o promisiune neonorata facuta la inceputul anului 2018 , aceea ca in anul Centenarului Marii Uniri, municipalitatea alocă bani pentru realizarea unui grup statuar în Piața Unirii din Bistrița. În acest sens, va fi organizat un concurs de soluții, pentru care se repartizează de la buget 35.000 de lei.
Se spunea atunci ca 2.614.000 lei va costa construirea grupului statuar – faze de proiectare și lucrări propriu-zise, inclusiv amenajări.
Dupa cum se stie, piațeta din fața Bisericii de la Coroana, cel mai vechi monument istoric din Bistriţa (secolul XIII), cu numele de Rossmarkt, a devenit după 1934 Piața Unirii, cu referire la Marea Unire din 1918, chiar daca un primar incult a mutat aici, în 2012 bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean, creind o mare confuzie legata de numele pietei.
Totusi acel monument nu a fost realizat iar bustul lui Cuza nu a fost mutat inapoi la IJP.
In schimb, cu prilejul dezvelirii statuii lui Petru Rareş ridicată la Prefectura, în piaţa care îi poartă numele, cineva a rostit o ineptie la fel de mare si anume ca : „Petru Rareş este un precursor al Marii Uniri".
Si ca o confirmare a versurilor lui Eminescu citate mai sus, pe statuia lui Petru Rares a fost pusa o plăcuță secundară, pe spatele soclului, fara mentionarea artistului plastic realizator al lucrarii, ci doar cu numele „ctitorului” – Emil Radu Moldovan.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]