Dorin Dobra: 16 noiembrie, Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România

În data de 16 noiembrie s-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Constituţiei UNESCO, aceasta repezentând actul de naştere al acestei organizaţii. UNESCO a fost fondată după cel de-al Doilea Război Mondial de 20 de state, iar obiectivul declarat încă de atunci este acela de a contribui la pacea mondială şi la colaborarea între naţiuni prin cultură, ecologie, educaţie şi ştiinţă. România a aderat la UNESCO în data de 27 iulie 1956.

Prezenţele româneşti pe listele Patrimoniului Mondial material şi imaterial sunt numeroase. Ca stat membru, România are înscrise pe lista UNESCO 3 rezervaţii ale biosferei (Pietrosul Mare (1980), Retezat (1979), Delta Dunării (1998), 7 site-uri ale Patrimoniului Mondial (6 culturale şi 1 natural). Lista tentativă cuprinde 15 obiective. De asemenea, România are înscrise 4 bunuri culturale imateriale pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial: Doina (2009), Ritualul Căluşului (2008), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată (2013)- dosar comun cu Republica Moldova.
Urmărindu-se evidenţierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum şi necesitatea protejării şi conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a iniţiat o propunere legislativă care a devenit lege, Legea 160/2013, prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

În dorinţa de a promova o viziune integratoare a societăţii româneşti prin susţinerea culturii, educaţiei şi ştiinţei ca elemente fundamentale ale naţiunii române, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO se angajează:
- să contribuie activ la protejarea şi conservarea monumentelor din patrimoniul naţional înscrise în Lista Patrimoniului Mondial sau pe Lista tentativă UNESCO;
- să sprijine necondiţionat şi prin toate mijloacele creşterea calităţii educaţiei şi a cercetării ştiinţifice;
- să se implice în promovarea valorilor culturale româneşti şi a bunurilor româneşti înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ;
- să susţină interesele naţionale la nivelul UNESCO.

Pentru realizarea acestor deziderate, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO consideră că este necesară elaborarea unei strategii naţionale, susţinute de efortul conjugat al tuturor instituţiilor naţionale implicate în problematica UNESCO.

Secretar Comisia UNESCO,
Senator Dorin-Mircea DOBRA