Dorin Dobra: România cunoaşte cea mai bună situaţie geopolitică în întreaga ei istorie modernă. Este cel mai important partener al NATO pe flancul estic european

Nelu Boldea

Rep.: - Preşedintele Klaus Iohannis a avut deja două întâlniri cu preşedintele Donald Trump. Ce părere aveţi?

         Dorin Dobra: - Aceste întâlniri nu fac decât să consfinţească, odată în plus cea mai bună situaţie geopolitică pe care ţara noastră o cunoaşte în întreaga ei istorie modernă şi nevoia de parteneriate solide, credibile şi predictibile ale Americii în zona de sud-est a Europei. În acest moment, zona de sud-est a Europei a devenit pentru întreg globul pământesc un punct de esenţială semnificaţie. Ceea ce astăzi se întâmplă în Polonia, întâlnirea celor trei mări – Baltică, Adriatică şi Marea Neagră, la iniţiativa partenerilor polonezi, în NATO, nu este decât confirmarea acestui fapt. România, cu ieşirea la Marea Neagră şi proximităţile geografice teritoriale pe care le înregistrează, este în acest moment cel mai semnificativ, important şi sensibil partener al NATO pe flancul estic european. Întreaga greutate este oferită de evoluţiile din ultimul an ale Turciei.

         Astăzi, Parlamentul European discută o decizie de suspendare totală a tratativelor şi negocierilor EU – Turcia de aderare la NATO tocmai din cauza configurărilor pe care Erdogan le-a conferit acestui stat în ultimul an.  În Turcia se întâmplă lucruri care îndepărtează acest stat de Europa în fiecare zi. Nerespectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, întemniţarea studenţilor, judecătorilor, ziariştilor, suspendarea dreptului de manifestaţie publică şi a exprimării liberei conştiinţe sunt lucruri care nu doar că îndepărtează Turcia de întreaga Europă, dar îndepărtează Turcia de întreaga construcţie occidentală de securitate numită NATO.

         Rep.: - Asta înseamnă apropierea de Rusia, chiar dacă a existat acel incident armat?

         Dorin Dobra: - Absolut, în ultima perioadă Turcia şi Rusia stabilesc tot mai multe căi de comunicare. Acel incident armat nu a fost decât o ocazie pentru a aprofunda ceea ce cei doi parteneri simt nevoia să facă, adică să găsească şi să-şi pună tot mai mulţi piloni.

         Rep: - Se merge „Teoria conspiraţiei”?

         Dorin Dobra: - Nu, se configurează propriu-zis, din nou, încet, un bloc opozant NATO. Iar Turcia, prin obiectivele pe care şi le-a propus de politică externă şi regională, acela de a deveni lider al lumii islamice, în mod evident, face ca toţi partenerii NATO să-şi pună tot mai multe întrebări. Să nu credeţi că este întâmplător faptul că, suav, subtil, trecător, în spaţiul public deja se vorbeşte de deplasarea tuturor trupelor NATO de la baza din Turcia în România?

         Rep.: - Acest lucru nu implică riscuri în ceea ce priveşte România şi securitatea ei? Pentru că, singurul lucru care i-ar opri pe ruşi în acest moment este starea drumurilor din România.

         Dorin Dobra: - Tocmai din acest motiv se lucrează strategic până la capăt. În acelaşi timp, ca să înţelegeţi întreaga ecuaţie, miercuri, 5 iulie, trei state din cele şase cu care Uniunea Europeană are negocieri pe politica europeană de vecinătate, anume Ucraina, Republica Moldova şi Georgia,  au cerut Parlamentului European, o scrisoare de intenţie - prin preşedinţii parlamentelor, nu prin preşedinţii de stat- privind evoluţia şi parcursul acestor state în perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Se joacă, aşadar, pe cântare şi fiecare pierdere în parte – Turcia pentru Uniunea Europeană şi NATO – trebuie recuperată din altă parte. Momentul e de o semnificaţie teribilă. În fiecare an, există o întâlnire a preşedinţilor Uniunii Europene pe politica europeană de vecinătate, în care se iau decizii în legătură cu aceste state, iar tonul de aprofundare nu mai e suficientă pentru cei trei. Îşi doresc un parcurs precis înspre aderarea la Uniunea Europeană. Câştigul cel mare ar fi faptul că am avea un stat de pe celălalt ţărm al Mării Negre în Uniunea Europeană. E adevărat, am avea vestul Mării Negre – Uniunea Europeană, estul Mării Negre – Uniunea Europeană, nordul, cu Ucraina – Uniunea Europeană, sudul – Turcia – pro Rusia şi o parte de Rusia în nord-est. Din acest motiv, astăzi, soarta Uniunii Europene e mai important ca oricând. Din acest motiv, preşedintele Iohannis e la Trump, din acest motiv tema celor trei mări este scopul la întâlnirii din Polonia, din acest motiv, atenţie, cu acest gest ne apropiem de un ideal al poporului român şi al lui Dorin Dobra, personal.

         Rep.: - Unirea cu Republica Moldova, prin Uniunea Europeană? Va permite Rusia acest lucru?

         Dorin Dobra: - Mai simplu decât credeţi. Vedeţi, relaţiile UE –Rusia şi NATO – Rusia în acest moment sunt acolo unde trebuie luate decizii. Încet, pas cu pas, factorii şi-au pus steguleţele. Rusia spune nu cedăm Ucraina şi intră în Ucraina. Nu întâmplător vă spun, că în toate aceste trei state care au cerut aderarea la Uniurea Europeană există forţe ruseşti, Transnistria – în Republica Moldova,  Ucraina şi Georgia la fel.

         Rep.: - Dacă tot suntem atât de importanţi şi pentru Uniunea Europeană şi pentru NATO, de ce ţine cu tot dinadinsul ca România să rămână o ţară aproape bananieră?

         Dorin Dobra: - E o opinie încurajată în mod nerealist. Am văzut articole ale ambasadorului SUA în România, în luna septembrie sau octombrie, va veni cea mia mare delegaţie din istoria celor două ţări – economică din SUA înspre România. Nu trebuie să subliniez faptul că e o confirmare şi o continuare a vizitei preşedintelui Iohannis.

         Rep.: - Se revarsă cornul abundenţei?

         Dorin Dobra: - E mai puţin important cornul abundenţei, decât acel tip de investiţii care, chiar dacă nu se văd, contribuie la stabilitatea macroeconomică a României: industrie de armament, investiţii în IT, care nu se văd pe stradă.

         Rep.: - Industrie de armament, baze militare – astea nu ne pun un cerc roşu pe spate, o ţintă mai mult decât uşor de atins?

         Dorin Dobra: - Niciodată în istoria aceasta geopolitică n-a fost să fii şi în siguranţă şi în acelaşi timp fără să trebuiască să faci înţelegeri şi să semnezi tratate. E firesc să fie aşa. Dar frumuseţea acestei perioade în istoria României e că suntem pe cel mai mare cuplaj ideologic, istoric, cultural dintre idealul românesc de a fi cultură occidentală, americanii care nu mai vin, prezenţa lor aici, capacitate de apărare, rol de lider regional în sud-estul Europei şi realităţile din teren. Investiţiile americane vin ca să asigure stabilitate, dar în acelaşi timp apar numai când ai condiţii pentru acea stabilitate. Ele vin să consfinţească stabilitatea, creşterea consecventă economică, consistentă, dar sigură, ce ne poate transforma într-un far de rezistenţă în sud-estul Europei nu vine fără americani şi fără NATO. Uniunea Europeană a venit prin marile concerne internaţionale europene prezente aici. Iată, îi avem pe toţi aici. Acum e rândul americanilor. Aşteptăm susţinerea lor. Ea vine, e parte a acestor înţelegeri geo politica care întotdeauna sunt de tipul win-win. Investim în stabilitatea voastră, aşteptăm de la voi solidaritate, comportamentul prezidenţial românesc ne confirmă că ne puteţi conferi aşa ceva, în consecinţă venim să susţinem această stabilitate.

         Rep.: - Stabilitatea internă e departe de a exista. Vorbim de influenţe din alte părţi, influenţe ruseşti, pentru că dacă e să ne uităm ce se întâmplă cu Justiţia în România, cu Parlamentul, e o contramăsură a celor care nu ne vor stabili?

         Dorin Dobra: - Vedeţi, sunt şi la nivel guvernamental, şi la nivel de Justiţie, sunt ultimele zvârcoliri ale unor segmente de vârf, adevărat, discuţia principială de curăţie şi primenire totală a ajuns în vârful instituţiilor, la cele mai reprezentative dintre ele. Sunt, de fapt, ultimele zvârcoliri şi sforţări ale unor obiceiuri orientale de care România se poate despărţi acum.

         Rep: - Putem vorbi de servicii, fie de cele roşii sau celelalte?

         Dorin Dobra: - În România, serviciile estice au pierdut de mult.

         Rep.: - La acest lucru vă refereaţi când aţi susţinut că sunt ultimele zvârcoliri?

         Dorin Dobra: - Da. Modelul american de democraţie este acesta, în care suntem liberi, dar libertatea noastră se desfăşoară în condiţii de securitate. Nu uitaţi că în 2014 am votat, poate, cea mai curajoasă şi puternică lege tip „Big Broder”. În România prevederile în privinţa datelor informatice sunt printre cele mai consistente din lume. N-am niciun dubiu despre structurile informatice din România că sunt orientate înspre vest. Aceasta mie îmi dă o confirmare şi o linişte. Suntem cei mai pro-americani şi pro-europeni.

         Rep.: - În cât timp credeţi că se va simţi acest lucru?

         Dorin Dobra: -  În primul mandat al preşedintelui Iohannis.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]