PSIHOLOGIA VIEŢII

Drogurile şi tinerii

Unde duce bravura, dorinţa de libertate exagerată? La nonconformismul de a nu lua în seamă sfaturile părinţilor, învăţăturile profesorilor. Rebelitatea începe cu dispreţuirea regulilor familiale, şcolare şi se concretizează în diferite acte de vandalism sau acte sociale, care crează stări de dependenţă faţă de tutun, alcool, drog. Unii adolescenţi, din păcate, sub influenţa adulţilor certaţi cu legea, îşi aleg în viaţă direcţii nepermise, periculoase, cum este şi consumul de droguri.

Faptul, că subtstanţele etnobotanice se găseau o vreme bună, în aşa zise, Magazine de vise, a împlantat ideea în unii tineri, că drogurile uşoare sunt permise, legale şi uşor de procurat. Ei n-au întârziat să-şi cumpere asemenea substanţe, să le experimenteze, chiar să le şi ofere prietenilor.

De ce depinde oare dacă un tânăr acceptă sau nu prima dată şi ulterior, consumul de drog? În primul rând de educaţia lui solidă, de gradul de informare asupra efectelor nocive, de anturajul frecventat. Părinţii cu autoritate scăzută în faţa copiilor, frecvent acuză anturajul pentru comportamentul defectuos al tânărului. Dar nu poţi absolvi adolescentul de răspunderea pentru faptele sale, de ce alege un asemenea tânăr un anturaj negativ şi nu unul cu influenţe pozitive? De ce este atras el de grupurile unde se bea, unde absenteismul şcolar este la ordinea zilei, unde se consumă droguri? Răspunsul este univoc: doar astfel de mediu îi face plăcere.

Părinţii n-au control asupra prietenilor copilului, dar au la dispoziţie pârghiile unei educaţii principiale, consecvente, sănătoase. Unii părinţi nu au timp efectiv pentru copiii lor, alţii sunt depăşiţi de evenimente şi nu mai au metode… sunt însă mulţi părinţi care nici nu se interesează de copiii lor, crezând că şcoala este un model educativ puternic. Aşa şi este, dar elevii nu actionează sau nu reacţionează la fel, diferă şi construcţia clădită de părinţi. Întotdeauna au existat şi vor exista copii şi tineri care vor să ocolească regulile, să nu ia în considerare consecinţele. Ei ştiu foarte bine din informările şcolare, din multiplele filme, documentare oferite de mass media, care sunt efectele negative ale consumului şi traficului de drog şi totuşi înving: spiritul lor de aventură, de nesăbuinţă, dorinţa de senzaţii tari.

Teribilismul la unii tineri pune stăpânire pe judecată, distorsionează valorile proprii, modul de convieţuire şi raportare la familie, la şcoală, şi ei termină în puşcărie, privaţi de libertate, cu carieră zdruncinată, cu părinţi distruşi şi cu influenţele nefaste ce înseamnă viaţa de închisoare.

Unii tineri trebuie să plătească scump pentru faptele lor, ca să fie învăţătură pentru ei înşişi în primul rând, dar şi pentru colegii lor mai mari şi mai mici. Viaţa dezordonată duce la încălcarea regulilor, legilor, duce la destrăbălare sub o formă sau alta. Nu există niciodată libertate absolută nici în exprimare, nici in comportament, dar acest lucru teribiliştii nu-l cred şi forţează limitele libertăţii prin voinţa lor şi prin asumarea conştientă sau inconştientă a consecinţelor ireversibile.

.

Comentarii

28/04/10 11:57
Tommy

interesant articolul scris de dv.! merita citit de cati mai multi, nu doar de adolescenti, ci si de parinti, sau bunici, indiferent ce profesie au!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]