Drumul pâinii, reconstituit de Ioan Cristian Ţăran

Cu siguranţă, dacă ar fi să facem un sondaj în rândul tinerilor, puţini dintre aceştia ştiu care era drumul pâinii de altădată, când pe hotarele noastre nu erau combine ci doar mâinile ţăranului secerau şi rugăciunile către Dumnezeu.
Ioan Cristian Ţăran, preşedintele Asociaţiei Mureşul Superior, pe care cititorii noştri îl cunosc din emisiunile realizate la TVR Târgu Mureş, a reuşit, prin intermediul unui proiect realizat în colaborare cu Consiliul Judeţean Harghita şi Primăria Sărmaş, să reconstituie drumul pâinii noastre cea de toate zilele, de la bobul de grâu până la produsul finit. Artistul ne-a declarat că este un minim gest de recunoştinţă pentru străbunii noştri care munceau din greu pentru „un călcâi de pâine”. Astfel, în primăvara anului trecut, pe un pământ al părinţilor, a arat cu plugul de boi, a rostit rugăciuni către Cel de Sus pentru ca grâul să încolţească şi să facă roade. A urmat apoi etapa secerişului, la care au venit mulţi oameni pentru a da o mână de ajutor, aşa cum se făcea în clăcile de altădată, fetele şi femeile au secerat, iar feciorii au legat snopii şi au făcut clăi, iar la final s-a făcut o cununiţă, la fel ca altădată, pe care o fată a purtat-o spre casa gazdei. După uscarea snopilor, aceştia s-au treierat cu batoza, realizatorul documentarului, făcut în colaborare cu TVR, declarându-ne că în zonă mai există o singură batoză, iar acest obicei va dispărea odată cu proprietarul acesteia, Marin Roşca, pentru că lumea nu mai seceră cu mâna şi nimeni nu duce mai departe această tradiţie. După ce grâul este treierat, acesta este aşezat în ladă, în podul gazdei, iar de acolo este luat câte un sac şi dus la moară, unde se face făină, dar care, în cuptorul bunicilor, la focul de lemne, se coceau cele mai gustoase şi sănătoase pâini.
Documentarul „Drumul pâinii”, apărut deja pe piaţă, este o dovadă vie a frumuseţii tradiţiilor noastre, a modului în care oamenii satului au ştiut întotdeauna să fie în comuniune cu natura, bucurându-se de roadele cu care Dumnezeu binecuvânta pământul.
Tânărul realizator are în proiect şi alte obiceiuri, cum ar fi nunta tradiţională sau meşteşuguri de odininoară pe care dorşete să le readucă în actualitate, să le arate tinerilor ce ladă de zestre bogată au avut străbunii noştri.