După slăvita Inviere. Lângă Marea Tiberiadei

Vestea Învierii Domnului a umplut de bucurie negrăită inimile ucenicilor lui HRISTOS. Dar… ce trebuiau să facă de acum înainte? Cum vor trăi? Ce aveau să facă? Îşi reluaseră ocupaţia dinainte, cea de pescari. Erau lâmgă mare şase din ei: “Simon Petru, Toma (zisGeamănul), Natanael, Iacov şi Ioan, Natanael, şi alţi doi”-narează ucenicul iubit Ioan Şi-au aruncati iarăşi mrejele în Marea Ghenizaretului, dar..zadarnic se trudiră toată noaptea. Dimineaţa, IISUS îi aştepta la ţărm, dar ei nu L-au cunoscut.”-Copiilor, aveţi ceva de mâncare?” Ei au răspnns:”Nu.”/”Arnncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei şi veţi găsi.” Au aruncat-o deci şi n-o mai puteau trage de ,mulţimea peştilor. Atunci, ucenicul pe care-l iubea IISUS (să observăm negrăita smerenie a Sf. Evanghelist-n.n.))a zis lui Petru:”Domnul este!” Când a auzit Simon Petru că este Domnul, şi-a pus haina pe el şi s-a încins, căci era dezbrăcat şi s-a aruncat în mare.(O, iubite creştine, ce dragoste mare pentru Stăpânul HRISTOS!! - n.n.) Ceilalţi ucenici au venit cu corăbioara, trăgând mreaja cu peşti, căci nu erau departe de ţărm…Când s-au pogorât pe ţărm, au văzut acolo jăratic, peşte pus deasupra şi…pâine….(Minune, nu?) ”Veniţi de prânziţi !”le-a zis IISUS şi niciunul nu îndrăznea să-L întrebe “Cine eşti?” căci ştiau că este Domnul. IISUS s-a apropiat, a luat pâinea şi le-a dat; tot aşa a făcut şi cu peştele.”

O, Stăpâne Atotputernic şi Milostiv, Care din din pescarii Tăi ai făcut pescari de suflete pe dumnezeieştii Tăi apostoli, podoabe ale creaţiei, luminează-ne şi nouă cărările vieţii spre a slăvi prin smeritele noastre vieţi Numele Tău venerat “pe pământ şi-n cer şi-n cele de dedesubt ale pământului!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5