Ediţia a XXI-a a Zilei Fermierului, sub semnul reconversiei viţei de vie şi a comasării parcelelor agricole

 

Sub semnul reconversiei viţei de vie şi a comasării parcelelor agricole

 

         Iniţiată în urmă cu 21 de ani de către inginerul Vasile Tabără, împreună cu Direcţia Agricolă Judeţeană şi redacţia cotidianului „Răsunetul”, Ziua Fermierului, ediţia 2013, a fost organizată în raza comunei Lechinţa, o zonă cu un potenţial pomi-viticol şi cerealier de mare putere. Itinerarul stabilit de organizatori – DADR, Camera Agricolă Judeţeană, Primăria şi Consiliul Local Lechinţa – a cuprins vizitarea unor ferme agricole performante, întâlniri cu administratori, ingineri şi specialişti care au excelat în activitatea agricolă, de mare calibru şi competenţă profesională.

         Deschiderea oficială a avut loc la sediul APIA Lechinţa, oficiul de gazdă fiind făcut de directorul DADR Bistriţa-Năsăud, ing. Valentin Pop Mititean şi ing. Vasile Tabără. Primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian, a prezentat oaspeţilor, specialişti şi fermieri, câteva date semnificative a unităţii administrativ-teritoriale pe care o păstoreşte, iar vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Alexandru Pugna – a transmis salutul preşedintelui Consiliului Judeţean – Radu Moldovan, promiţând tot sprijinul necesar fermierilor în derularea programelor agricole. Directorul OJPDRP, Sorin Roşu Mareş, a spus că, din discuţiile purtare recent la Bistriţa cu ministrul Agriculturii a reieşit faptul că fondurile alocate agriculturii vor fi sporite, iar sprijinul acordat fermierilor va fi mai substanţial, aşa cum şi directorul APIA, Florin Căpraru, s-a referit la activitatea instituţiei pe care o coordonează.

         În faţa celor prezenţi, unul dintre veteranii pomiviticulturii judeţene, ing. Costică Goga, cel care vreme de 34 ani a lucrat în Gostatul lechinţan, s-a referit la performanţele unităţii de aici. Lechinţa a devenit, după 1954, unul dintre bazinele viticole de referinţă, viticultorii de aici fiind răsplătiţi cu 100 de medalii pentru vinurile Feteasca Albă, Neuburger, Pinot Griş, Sauvignon, Riesling Italian. Astfel că, de-a lungul anilor în panoplia Lechinţei au ajuns 65 medalii de aur, 25 medalii de argint, 10 medalii de bronz, peste 40 menţiuni. Producţia anuală de vin se situa între 150-200 vagoane, din care peste 90% se exporta în Austria, Germania, Belgia, Olanda, URSS etc.

         Care este situaţia viticulturii în Lechinţa, a fost întrebarea la care s-a încercat să se răspundă. Primarul Romeo Florian este optimist în această privinţă, menţionând faptul că în momentul de faţă suprafaţa plantată cu viţă de vie se ridică la 110 hectare, iar prin programele care se vor derula în viitor se speră ca până în anul 2020 suprafaţa de viţă de vie să ajungă la 300 hectare.

         Primul popas a fost făcut la Parcul Fotovoltaic, unde au putut fi vizitate panourile de pe 10 hectare, care produc cam 5 MW, parcul fiind conectat la sistemul energetic naţional.

 

Via inginerului Bilegan

 

         S-a vizitat, în cursul zilei de 25 iunie, o plantaţie de viţă de vie nou înfiinţată, aparţinând de SC AMB Wine Companie SA. Ing. Mihai Bilegan, un pasionat şi un specialist de excepţie, ne-a prezentat plantaţia de aproape 10 hectare, o viţă de vie nobilă, lucrată manual, dar şi mecanizat, care obţine an de an producţii de 5-7 tone la hectar. În trupul de la Vermeş, lucrează manual puţini oameni, majoritatea lucrărilor fiind mecanizate. Soiurile Muscat, Traminer, Fetească sunt bine aclimatizate ceea ce permite ca producţia şi calitatea vinului să fie foarte bună. În anul 4 şi 5 de producţie se recoltează în jur de 3,5-4 tone la hectar.

 

Comasarea parcelelor – o necesitate pentru o agricultură performantă

 

         Ing. Octavian Harşian ne-a prezentat câteva sole de porumb aparţinând SC Agrostar SRL. Ing. Harşian, agricultor-specialist din 1964, de când a absolvit Agronomia la Bucureşti, a lucrat la Dumitra şi continuă să fie cel mai activ specialist – pensionar din judeţ. Aici, în Piroşa şi în alte trupuri de teren, ing. Harşian, care lucrează din dragoste şi pasiune pentru meserie, ne-a arătat tarlale pregătite parcă pentru expoziţie. Peste 400 hectare teren comasat, cultivat cu porumb din soiuri de mare productivitate promit să dea producţii de 7-8 tone la hectar. Se lucrează în totalitate mecanizat, firma dispunând de utilaje de înaltă putere şi performanţă. Nemulţumirea ing. Harşian rezidă în existenţa încă a unor fâşii de teren care mai mult încurcă lucrarea mecanizată a solelor compacte. Chiar la recenta întâlnire cu ministrul Agriculturii, ing. Harşian a ridicat această problemă, solicitând luarea unor măsuri pentru ca, comasarea parcelelor de teren agricol să nu fie îngreunată de un proprietar sau altul care cu 10-15 ari de teren, rămas pustiu, mai mult încurcă decât să ajute”. „Oamenii, fie din prostie, fie din invidie, nu dau pământul în arendă, nici nu-l vând şi atunci lucrările trebuie făcute din deal în vale, contrar tuturor regulilor agrotehnice”. Ing. Harşian „şi-a amenajat” cu eforturi şi pasiune un mic Gostat, dispunând, la ora actuală, de viţă devie, pomicultură, zootehnie, lacuri cu peşti etc. Semn că pentru acesta pasiunea nu are limite.

 

La Pratosem, lanuri aproape în pârgă

 

         S-a vizitat şi o parte dintre terenurile cultivate cu grâu aparţinând firmei Pratosem, administrată de ing. Traian Paşca. În zona localităţilor Brăteni şi Sângeorzu Nou, acolo unde sunt amplasate aceste terenuri, firma dispune în total de 450 hectare arendate, cultivate cu 150 hectare grâu, 100 hectare porumb, 100 hectare porumb siloz. Firma are un sector zootehnic puternic, 400 capete bovine, din care 200 capete vaci cu lapte, livrând unităţilor de procesare producţia de lapte de 21 litri lapte pe cap de vacă furajată.

 

x x x

         În finalul programului prilejuit de Ziua Fermierului a fost vizitat lacul de agrement Brăteni, aparţinând SC Hummell Impex SRL, acolo unde primarul comunei Sânmihaiu de Câmpie, Ioan Mate, a făcut o scurtă prezentare a zonei, invitându-i pe specialişti ca în ediţiile viitoare să nu ocolească fermele din comună. Aici, la Brăteni, au fost trase şi concluziile de rigoare.

         Organizatorii mulţumesc sponsorilor ediţiei din acest an şi tuturor celor care au contribuit la buna desfăşurare a acestei manifestări agricole.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]