Eminescu şi Creangă şi-au dat întâlnire la Cristeştii Ciceului

Prin grija domnului Gheorghe Traian Dascăl, o dăruire totală pentru cultură, omul ce trăieşte arzând, s-au reîntâlnit la Cristeştii Ciceului în zilele de 27-28 septembrie 2008 doi stâlpi ai literaturii române – Eminescu şi Creangă.

Argumentele acestui fondator al Astrei năsăudene sunt faptele, ce-l ţin mereu în vervă menţinându-şi permanent nivelul şi propria personalitate ca şi vasele comunicante.

Cu popularitatea lui Gh. Tr. Dascăl ştie să atragă intelectualitatea din satul natal, din Despărţămintele astriste din ţară şi să dea corp şi suflet atâtor personaje din istorie şi literatură cu o dârzenie legendară, firesc şi convingător.

Întru Eminescu şi Creangă s-a creat cea mai frumoasă amiciţie din istoria literaturii române, exemple demne de doi prieteni adevăraţi, ce s-au ajutat reciproc suferind unul pentru celălalt.

Eminescu l-a determinat pe Creangă să scrie şi-l introduce în cenaclul “Junimea”, iar Creangă sprijină şcoala, pe revizorul Eminescu pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, cu noi manuale şcolare scrise cu harul său nemaipomenit. În cele 90 de zile cât a funcţionat ca revizor şcolar în judeţele Iaşi şi Vaslui, Eminescu a vizitat aproape toate şcolile, deplasându-se pe jos şi uneori cu trăsura, dând sfaturi tinerilor educatori, întocmind procese verbale scurte dar foarte cuprinzătoare. În cuvinte puţine dădea dascălilor multe îndemnuri. Iată că a sosit timpul să se instaleze într-o şcoală modernă de talie europeană fără grade de comparaţie – Şcoala din Cristeştii Ciceului o şcoală ca o bijuterie cu dascăli pe măsură.

Timp de două zile Cristeştii Ciceului a fost o cetate a culturii, unde au pătruns cărturari din diferite zone ale ţării – Cluj, Blaj, Braşov, Săcele, Dej, Bistriţa, Beclean, Năsăud, care prin calitatea ideilor, profunzimea sentimentelor, măreţia idealurilor, frumuseţea limbii au introdus cheia de boltă a relaţiilor sudate prin ASTRA, ce strecoară în sufletul sătenilor şi a tuturor participanţilor sentimentul înălţător al veneraţiei.

Academicienii Dumitru Protase şi Horia Colan, în felul lor simplu, direct şi cald şi-au adresat în voia lor gândurile curate, senine şi adevărate într-o plăcută briză afectivă.

Argumentele lui Gh. Traian Dascăl sunt faptele, strădania fără margini de a observa şi de a cunoaşte pulsul evenimentelor.

În cuvântul invitaţilor: prof.univ.dr. Ion Buzaşi, a scriitorului Ioan Pintea (Blaj), prof.univ.dr. Ieronim Marţian (Cluj), col.dr. Vasile Tutula (VRR Cluj), prof.dr.Gheorghe Pleş (Năsăud), prof.univ.Mircea Popa (Cluj), scriitorul Cornel Cotuţiu (Beclean), Raveca Vlaşin (Dej), prof. Silvia Pop (Blaj), prof. Petre Istrate (Braşov), prof. Liviu Dârjan (Săcele), prof. Seni Ioan (Năsăud), prof. Ana Tătar (Cristeşti), prof. Ligia Dănilă (Beclean) au salutat sătenii, au adus binemeritate aprecieri donatorului, cel care a adus în satul său natal un model de prietenie sinceră recunoscută în istoria literaturii – Eminescu-Creangă, şi a presărat pe străzile satului un număr de 9 monumente aşezate în spaţiul şi în climatul unei responsabilităţi pilduitoare care ţin cadenţa unui angajament pentru promovarea celor mai înălţătoare idealuri ale omului contemporan.

Activităţile culturale de la Cristeştii Ciceului au împletit prin fire de tort cântecul, poezia şi povestirea în şezătoarea tradiţională organizată de un grup de elevi frumoşi şi harnici sub îndrumarea dăscăliţei cu mare vocaţie Nadia Urian şi colega ei, profesoara de limba română din şcoală. Domnişoara Harosa, fiică a satului şi rapsozii populari Gheorghe Vereş (Blaj) şi Echim George (Braşov) au adus frumuseţea sufletului românesc pe culmi înalte prin harul lor şi prin ansamblul folcloric Codrişorul coordonat de prof. Alexandru Câţcăuan, fiu al satului Cristeşti, în care arde flacăra pusă a dăruirii, de slujitor al artei, a istoriei.

Serbările de la Cristeşti s-au încheiat cu sărmăluţe cum erau cele pregătite de Tinca în bojdeuca din Ţicău, servite de data aceasta de români ardeleni cu o forţă benefică şi farmec unic, care încearcă să dea mereu ce au mai bun curajul, clarviziunea şi spiritul de sacrificiu.

Caracteristici dovedite de energiile creatoare locale – primarul Petru Şerban, preotul paroh Pompei Mureşan, directorul şcolii Cornel Urian, consilierii locali, întreg colectivul didactic şi marea masă a sătenilor care prin exemplul celor doi scriitori stabiliţi aici, nu vor călca niciodată legile firii.

Ioan Mititean

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]