Emoţii pentru scriitoarea Cleopatra Lorinţiu! Artistul Maximilian Tomozei – fotografia Lumi Multidimensional cu multe perechi de ochi noi!

Artistul român-francez, bistriţean - parisian, Maximilian Tomozei, fiu al Bistriţei, unde s-a născut, dar şi al Parisului, unde trăieşte, având o zestre genetică-artistică de excepţie, mama – poeta Cleopatra Lorinţiu, tatăl – poetul Gheorghe Tomozei, vine pe simezele Galeriei „Lina” – Sinagoga Bistriţa, cu o cameră magică de fotografii, în alb-negru, care la intrare, înainte de a suna la interfonul timpului şi al vieţii, trebuie să-ţi schimbi ochii, privirea, cu ochi noi, cu priviri noi, înspre „Lumi”, înspre alte lumi multidimensionale! Sunt, de fapt, nişte compoziţii fotografice, artistice, discrete şi austere, metafore poetice, în alb şi negru.
Asta e o prezenţă paradoxală a absenţei! De aceea impresionează ochii interiori ai privitorilor de pe toate meridianele imaginile temporale ale unui timp îngheţat, oprit, reversibil al unui sat transilvan românesc – „Lacul Românesc”, părăsit, fără locuitori, cu case în ruină, împodobite cu bălării înalte, ierburi carnivore, pânze de păianjen şi pustietate apocaliptică, a unui călăreţ solitar, un Don Quijote românesc care este ţăranul român, transilvan. O singurătate rurală a unei lumi ce se şterge pe ea însăşi de pe filmul fotografic în antagonism ascendent, înălţător celest, cu opulenţa distrugătoare, dar şi constructivă, zburătoare prin spaţii a marilor oraşe din Occident, ori de peste Ocean.
Dar ca să fotografiezi acestea, trebuie să închizi ochii vechi, ai rutinei şi să-ţi deschizi ochi noi, ai insolitului şi infinitului cosmic. Expoziţia cuprinde şi ciclurile „Dask” şi „September Issues”. E o poezie în alb şi negru.
Cu paşi către neant ieşiţi parcă din efemera glorie a unei secunde, vârtejuri, anxietăţi, tornade, tzunami, insomnii cosmice, pură viaţă cotidiană, reală celest, rugăciuni păgâne către lacrimile trecerii, distanţa de ani lumină între Rai şi Iad, cred că între noi şi… iarăşi noi! Lumea noastră sacră-cosmic şi banală – robotizată prin supravieţuirea zilnică, liberă şi împovărată de univers, ne propune artistul Maximilian Tomozei să o primim cu multe alte perechi de ochi noi, descoperiţi de el prin imensitatea spaţiilor siderale. Fiindcă lumea de aici e şi continuă, ondulară, dar şi fragmentată, cuantic corpusculară. Şi, cu toate acestea, spiritul-undă e în infinită mişcare, curgere!
Au cuvântat elogios la adresa-foto a lui Maximilian Tomozei: prof. dr. Gavril Ţărmure – director CJC B-N, cel mai bun manager cultural din ţară, Alexandru Pugna – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean B-N, pictorul Marcel Lupşe şi criticul literar George Ţîra, precum şi poeta Cleopatra Lorinţiu, mama artistului.
Prestigioasa Editura Charmides din Bistriţa i-a editat artistului fotograf Maximilian Tomozei şi un remarcabil album de artă bilingv româno-francez intitulat „Lumi”, ca şi expoziţia-spectacol de imagine vernisată în toamna de aramă, cu lumină dulce-auriu la Bistriţa. Un pod temporal între filele calvarului sau ale Nirvanei!