Europarlamentarul Daniel Buda propune o soluţie fermierilor bistriţenii: asocierea!

Europarlamentarul liberal Daniel Buda (grupul PPE), membru al Comisiei de agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului European,  este iniţiatorul unei campanii de informare a fermierilor prin care se promovează asocierea în agricultură.

Demersul porneşte de la o realitate nu tocmai încurajatoare pentru ţara noastră. Astfel, în România, avem 3.756.000 de ferme mici (cu valoare standard sub 8000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploatațiilor agricole. Participarea la formele asociative în ţara noastră este însă foarte scăzută, sub 1% din fermierii români făcând parte din forme asociative. Spre comparație, în UE media de organizare este de 34%, iar în Olanda gradul de organizare este de 104%. Asocierea în agricultură poate îmbărca diverse forme, de la asociații de producători (înființate conform Ordonanței 26/2000, în special cu scop de reprezentare), cooperative agricole (care desfășoară activități economice în baza legii 566/2004), societăți agricole (conform Legii 36/1991), case de ajutor reciproc, fonduri mutuale de asigurări (reglementate prin OUG 64/2013), până la camere agricole şi obști, composesorate.

Potrivit europarlamentarului, asocierea fermierilor are mai multe avantaje, în primul rând economice. Accesarea mai uşoară a fondurilor europene, posibilitatea de negociere a unui preţ mai bun al produselor, posibilitatea de negociere a unui preţ mai mic al costurilor de producţie, cooperativa degrevează producătorul de responsabilitatea vânzării, cooperativa face un branding şi un marketing mai bun al produselor sunt doar câteva dintre atuurile pe care le prezintă asocierea. În plus, există posibilitatea de negociere a unui preț mai mic al inputurilor (costuri mai reduse), membrii își extind producția și se capitalizează, crește standardul de viață al acestora. Membrii sunt expuși astfel la informație, inovație, au acces la proiecte de colaborare, clustere în agricultură.

Asociația/cooperativa poate oferi servicii diverse către membri, şi anume servicii tehnice și servicii de informare și consultanță, mai mult, poate face investiții în infrastructuri de depozitare sau procesare. Asocierea în agricultură determină trecerea de la vânzarea produselor agricole neprocesate către produsele cu valoarea adăugată, fiind puse în valoare resursele locale. Asociația poate să fie mai aproape de consumator, prin lanțuri scurte de distribuție sau poate intermedia vânzarea prin intermediul marilor retaileri, târguri, magazine, crescând puterea de negociere a membrilor.

Lista avantajelor asociaţiei nu se opreşte aici, enumerându-se şi gestiunea mai bună a riscurilor în agricultură (prin crearea unor fonduri mutuale), posibilitatea realizării unor parteneriate (de exemplu, cu institute de învățământ), crearea de locuri de muncă şi fiscalizarea veniturilor şi bani la bugetul de stat.

         UE sprijină agricultorii încurajând înființarea de organizații de producători (acestea le permit agricultorilor să se grupeze pentru a-și putea vinde produsele în mod colectiv, căpătând astfel mai multă influență pe piață în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente);  alte forme de cooperare care pot acorda agricultorilor un avantaj mai mare pe piață și care pot crește marjele de profit și competitivitatea; crearea unor tipuri de producție specializate, cum ar fi agricultura ecologică;  relațiile contractuale pe tot parcursul lanțului de aprovizionare cu alimente şi crearea de fonduri mutuale și de sisteme de asigurări, pentru a permite agricultorilor să facă față mai bine instabilității pieței sau scăderii bruște a prețurilor.

         Europarlamentarul Daniel Buda oferi informaţii în sprijinul agricultorilor interesaţi să se asocieze, la cabinetele sale parlamentare din Regiunea Nord-Vest, inclusiv la Bistriţa (str. Liviu Rebreanu, nr. 23-24, tel. 0263.231.870), pe mail [email protected]  sau pe reţeaua de socializare Facebook.

 

 

 

Comentarii

29/04/16 11:31
Cetatean din Bi...

Adica... inapoi la CAP !
Daca imediat dupa asa zisa Revolutie , nu s-au intarit fermele de stat ( IAS-urile ) ci s-au desfiintzat si terenurile s-au dat inapoi la "contzarani"... de la munca cu tractorul sa ajunga inapoi la munca cu vaca si calul... este foarte greu acuma, sa se mai faca CAP-uri ori IAS-uri, ca majoritatea le-au lasat in nelucrare, ori le-au vandut aiurea strainilor, in "petice", parcele si tarlale... greu de comasat ori de a a mai fi adunate laolalta ... !
Fara o lege prin care acest lucru sa se faca "fortzat" , pentru toata lumea , ca la "intovarasirea" de dupa Razboi... acest lucru va fi foarte anevoios , daca nu imposibil . Ar fi o variant, daca s-ar reface fostele IAS-uri si cui nu-i trebuie terenurile, ori nu are posibilitate sa si le lucreze, sa le fie luate cu forta si bagate in aceste "ferme" de stat, unde sa devina actionari. Alta varianta viabila, astazi, nu cred ca exista.
Unde mai pui faptul ca la tzara, majoritatea terenurilor, sunt intabulate din oficiu pe fostele CAP-uri, s-au eliberat ele titlurile pentru reconstituirea proprietatilor, dar acestea sunt date pe numele celor care le-au "bagat in colectiv " si care astazi sunt "oale si ulcele"... si terenurile au ajuns la mostenitori, pur si simplu , fara acte de transcriere si nu mai sunt intabulate ori transcrise pe noii proprietari ori detinatori legali si nimeni nu mai stie exact ale cui sunt ... fiind o adevarata bataie de cap, sa identifici astazi un anume teren dintr-o anume zona, a cui exte exact... sau unde sunt "granitele " dintre parcele si loturi .
Majoritatea tzaranilor, ( din prostie si necunoastere ) la "punerea in posesie " nu si-au declarant suprafetele in intregul lor, diminuandu-le si declarand mai putin din starea reala de fapt, ca sa plateasca impozite mai reduse ... la stat si cate alte nereguri si suprafetze suprapuse, recunoscute pe baza de martori, care au plecat demult dintre noi si tinerii care i-au urmat habar nu mai au unde le-au fost aceste terenuri ... Ba multe suprafete, sunt revendicate de mai multi mostenitori, fiecare crezand ca numai el este in drept sa reintre in posesia si detentia legala a acestora... succesiunile nefiind facute de nimeni...
Atunci, ocazionat de L.18... trebuia introdus un articol, sau aliniat... la lege, prin care in baza procesului-verbal de punere in posesie si filei de evidenta din Registrele Agricole Locale, intabularea pe numele detinatorului de teren, sa fie facuta din oficiu si astazi era cat de cat o situatie reala ... dar nu s-a facut si Filele din Registrul Agricol, nu constituie altceva, decat doar niste acte declarative, pentru impozitul datorat statului si nu fac dovada proprietatii ori a transmiterii acestora catre "cumparatorii sub semnatura privata " .

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5