Eveniment editorial: Transilvania din cuvinte

Transilvania din cuvinte. 1918-2018. Studii, eseuri, evocări, memorii

O antologie alcătuită de Irina Petraş

Ediţia a doua, adăugită şi revizuită

Volum dedicat Centenarului Marii Uniri, editat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca

Transilvania din cuvinte e continuarea firească a Clujului din cuvinte, dar şi a Clujului din poveşti, a Clujului din legende, a Luminii din cuvinte, a albumului 100 de ani de viaţă literară transilvană… Toate, antologii pe care le-am gândit şi editat din 2005 până astăzi (se pot consulta pe site-ul: www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro, la secţiunea Editoriale). Viaţa literară la Cluj va avea anul viitor, când Filiala clujeană împlineşte 70 de ani de existenţă, o ediţie aniversară – Viaţa literară transilvană în imagini şi cuvinte.

Proiectele editoriale dedicate Centenarului Marii Uniri promit să fie – spuneam la începutul acestui an – o reuşită. Pe fondul absenţei unui program coerent şi necontroversat la nivel naţional, Cărţile Unirii vor aduce în atenţia publică figuri, evenimente, documente istorice importante pentru statura noastră identitară. Vor propune împreună o lecţie de istorie într-o vreme minată de ezitări, gafe şi o vinovată uitare a trecutului. Citind câteva dintre aceste cărţi şi lucrând la ediţia aniversară a antologiei Transilvania din cuvinte, mi-am dat seama că, pe tonuri şi din perspective diverse, ele vorbesc despre „încercarea de a fi român” şi o fac, cu sobrietate şi un dram de deznădejde, mai ales în numele românilor ardeleni cărora le dă din nou târcoale sentimentul că destinul lor nu se numără printre preocupările clasei politice. În ultimul sfert de veac, legi pripite şi ignorante sau măcar ne-păsătoare (adică, etimologic, ne-gândind) cu privire la starea de lucruri din Transilvania le-au pus în pericol drepturi şi rânduieli dobândite la Marea Unire. Ce s-a clădit cu trudă atunci e lăsat de izbelişte, risipit, înstrăinat. Dar „România nu poate fi întreagă fără Ardeal… Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e şcoala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susţinut viaţa…” (N. Titulescu). „Nu ne putem înţelege pe noi [românii] ca neam dacă nu înţelegem Ardealul” (Vasile Băncilă). „Învăţata Transilvanie” (N. Bălcescu) este martoră stupefiată, alături de surorile ei, la preţul tot mai scăzut care se pune azi pe învăţătură, pe cultură. Însă „misiunea Transilvaniei este de a aduce în viaţa românească acea concepţie de seriozitate de care aceasta are aşa de multă nevoie” (Liviu Rebreanu), căci „A fi ardelean înseamnă a duce un gând până la capăt” (Lucian Blaga).

Pentru ediţia a doua din Transilvania din cuvinte (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018, 636 pagini), am reţinut din precedenta eseurile, studiile, memoriile, evocările, aşadar textele cele mai apropiate de subiectul aniversării centenare, şi le-am adăugat altele pe aceeaşi temă. Scrise de scriitori, sociologi, istorici, etnologi, ele readuc în actualitate detalii importante din istoria noastră şi puncte de vedere competente şi ferme. Am păstrat şi o secţiune de evocări mai pronunţat sentimentale. Autori: Elena Abrudan, Sânziana Batişte, Horia Bădescu, Mihaela Bedecean, Sanda Berce, Ana Blandiana, Iulian Boldea, Ioan Bolovan, Ştefan Borbély, Alexandru Bogdan Bud, Constantina Raveca Buleu, Ion Brad, Ion Buzaşi, Mircea Ioan Casimcea, Dumitru Cerna, Ruxandra Cesereanu, Mihai Cimpoi, Radu Constantinescu, Sanda Cordoş, Cornel Cotuţiu, Icu Crăciun, Constantin Cubleşan, Ştefan Damian, Vasile Sebastian Dâncu, Răzvan Ducan, Marius Eppel, Ştefan J. Fay, Valer Gligan, Vasile Gogea, Vistian Goia, Adrian Grănescu, Dan Er. Grigorescu, Oana Habor, Săluc Horvat, Gelu Hossu, Vasile Igna, Vasile Lechinţan, Adrian Lesenciuc, Lukács József, Liviu Maior, Valentin Marica, Mirel Matyas, Alexandra Medrea, Andrei Moldovan, Vasile Muscă, Mircea Muthu, Eugeniu Nistor, Adrian Onofreiu, Corneliu Pădurean, Gheorghe Pârja, Iuliu Pârvu, Ovidiu Pecican, Ioan-Pavel Petraş, Ion Petrovai, Petru Poantă, Gavril Pompei, Ioan-Aurel Pop, Mircea Popa, Ioan Pop-Curşeu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Vasile Puşcaş, David Prodan, Ilie Rad, Aurel Rău, Dorina N. Rusu, Tudor Sălăgean, Miron Scorobete, Sorina Stanca, Ion Taloş, Livia Titieni, Ionuţ Ţene, Adrian Ţion, Maria Vaida, Mircea Vaida-Voevod, Ion Vartic, Alexandru Vlad, Ion Vlad, Răzvan Voncu, Ionuţ Vulpescu, George Vulturescu, Mircea Zaciu, Cornel Udrea.

Cartea va fi lansată la Filiala Cluj a USR de Ziua Şcolii Ardelene (11 octombrie), dar şi la Festivalul Internaţional de Carte Transilvania.

(I.P.)

 

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]