Fă-te om de lume nouă şi ne spune totul nouă!

În anii  din timpul primului val de teroare din Uniunea Sovietică, cel din perioada anilor 1930-1935, atunci când Stalin își confirma puterea în fața poporului său și a lui Christos cel alungat de bolșevici în lagărele de la Kolîma, mai tinerii ofițeri ai NKVD, adică Narodnyi Komissariat Vnutrennikh Del, Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne, avură o idee care îi plăcu lui Nicolai Ejov, șeful de atunci: adolescenții înscriși în Comsomol (varianta sovietică a Uniunii Tineretului Comunist din România), să fie convinși să își denunțe părinții, mai ales dacă aceștia se dovedeau dușmani ai poporului.Conform unor rapoarte ale NKVD-ului, au existat, la nivelul URSS, sute de mii de denunțuri prin care comsomoliștii raportau comisarilor păcatele anti-sovietice ale propriilor părinți.Desigur, au existat și arestări, dar și deportări în Gulag, în Siberia.

Să știți că și în România obsedantului deceniu 1950-1960 din secolul trecut, au existat pionieri ai ”patriei cresc” care nu au pregetat să își denunțe părinții sau frații mai mari, fie că au vorbit contra Republicii Populare, fie că au ascuns cotele agricole pe care țăranul trebuia să le predea statului socialist. Scriau un denunț, după care, la poarta casei, la miezul nopții, sosea GAZ-ul și oamenii erau luați pe sus, duși la Securitate, după care începea calvarul: atât pentru părinți, dar și pentru copii.

”Imaginează-ţi că te numeşti Luca Străjescu şi eşti personajul care colectează cotele ţăranilor pentru stat din fragmentul extras din romanul Moromeţii de Marin Preda. Redactează un referat (raport scris) adresat conducerii de partid, prin care să denunţi calitatea de element duşmănos a lui Ilie Moromete, pe care ai constatat-o când ai fost să colectezi de la el cota” este unul dintre cele trei subiecte pe care le-au avut de rezolvat elevii de clasa a XII-a din Prahova care au participat, sâmbătă, la etapa judeţeană a Olimpiadei de Limba Română.

Ce fel de societate urmează?

Am dar exemplele de mai sus, pentru că, iată, elevii sunt momiți să își încerce talentul literar pe un DENUNȚ, sigur, fictiv, dar, Doamne-Iisuse, câte denunțuri fictive nu au bucurat ochii unor procurori de pe la DNA sau alte instituții de forță. Profesorii ăia de la Prahova sunt puțini demenți: un referat în care să denunți calitatea de ELEMENT DUȘMĂNOS, alooo, știți ce greutate are sintagma asta de element dușmănos într-o țară care a trecut prin focurile unei dictaturi a proletariatului cu arestări, lagăre de muncă sau de concentrare , conduse din umbră de aceiași comisiari ai NKVD și alogeni.

Vreau doar să le reamintesc celor care se joacă de-e elementele dușmănoase că în anii 50 era suficient un simplu denunț verbal pentru a ajunge la Canal sau  la Peridava, la Rîmnicu Sărat, sau la Pitești. Întrebați de torționarul Ficioru, vă spune el mai multe.

Le ofer spre lectură profesorilor de limba și literatura română de la Prahova: Jurnalul Fericirii sau chiar Arhipelagul Gulagul... Sigur, dacă vreţi să aprofundaţi cultura denunţului, puteţi lectura şi Copii din  Arbat, de Anatoli Rîbakov.

Altfel, mai uşor cu denunţul pe scări, că nu ştim noi ce ştie Luluţa ...