Depozitul ecologic de la Tărpiu

A fi… sau a nu fi deschis la termen? Iată întrebarea care se pune!

Construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, a Staţiei de sortare şi Staţiei de compost – mai uzual Depozitul Ecologic de la Tărpiu (com. Dumitra) – cu celelalte componente din întreg cuprinsul judeţului, prevăzute de proiectul în curs de implementare ca un sistem de management integrat – este aşteptată ca un răspuns de „maximum” posibil, la această oră, în privinţa colectării selective a deşeurilor, gestionării cu efecte calitativ superioare în preocuparea pentru protecţia mediului.

Vor confirma bistriţenii, factorii responsabili la nivel judeţean şi al fiecărei localităţi aşteptările, termenele asumate? În abordarea temei am beneficiat de concursul factorilor cu responsabilităţi directe, implicaţi în implementarea proiectului, am solicitat opinii din zona beneficiarilor direcţi, cetăţenii, sau a celor implicaţi în activitatea de salubrizare.

Managerul de proiect, ing. Vasile Moldovan, ne asigură că, la această dată (05.04.2011), se lucrează la toate obiectivele. Respectiv, la racordul electric de medie tensiune – cu post de transformare, la drumul de acces în incintă. Se lucrează la cabina –poartă, la atelierul auto, pavilionul administrativ.

În ce priveşte capacităţile de tratament al deşeurilor ce vor ajunge aici, stadiile fizice sunt realizate în proporţie de 35-40% din volumul total de lucrări… „Întârzierile pe parcursul anului 2010 au influenţat decalarea termenului de finalizare a Depozitului Ecologic – spune managerul de proiect –, până la începutul septembrie. E o rămânere în urmă nu mai mult de 10% din ce este prevăzut pentru această dată, dar care va putea fi recuperată şi nu va schimba termenul de încheiere la lucrările întregului proiect – respectiv 25 noiembrie. Data reprezintă, evident, şi termenul de punere în funcţiune a întregului obiectiv”.

Se lucrează şi la Staţia de sortare, la Celula de depozitare, la drumul de acces perimetral. De asemenea, la pregătirea montajului Staţiei de epurare – adaugă V. Moldovan.

- Care este stadiul în rest? Bunăoară, la Staţiile de transfer?

- Staţia de transfer Galaţii Bistriţei va fi finalizată la sfârşitul lunii aprilie… În raport de stadiul fizic actual, în ordine ca volum de lucrări se situează: Năsăud, Sângeorz-Băi, Bistriţa, Beclean. Sistemul mai cuprinde 5 centre de colectare a deşeurilor voluminoase, în aceleaşi locaţii cu staţiile de transfer menţionate, la Bistriţa vor fi 2 centre – în Viişoara şi în str. Narciselor (zona Netex).

- Cum vor ajunge gunoaiele spre Tărpiu?

- La cele 5 staţii de transfer sunt arondate toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ. Zonarea pe cele 5 staţii a avut în vedere utilizarea căilor de acces existente, respectiv distanţele cele mai scurte.

- Ce garanţii mai pot fi că se vor respecta termenele pe care le declaraţi, dacă staţiile sunt pe nicăieri?... Cele mai multe.

- În mod cert, toate cele 5 staţii şi cele 5 centre de colectare, punctele de colectare din localităţile rurale şi urbane vor fi finalizate până la sfârşitul lunii septembrie. Dată la care va putea începe depozitarea deşeurilor din tot judeţul în prima Celulă amenajată la Tărpiu. Este „prima” pentru că vor mai urma alte două Celule… în perioada 2015-2016.

- Prin ce performează SMID-ul bistriţean?

- Este primul proiect din România care tratează toate componentele în formă integrată de gestionare a deşeurilor solide din judeţ.

Ceea ce înseamnă: colectarea selectivă a deşeurilor în faza primară (încă din gospodăria proprie): plastice, hârtie, sticlă – ce vor fi introduse în circuitul economic şi nu ajung în Depozitul Ecologic (la Tărpiu). La cele 5 staţii de transfer ajung numai deşeurile menajere, de unde prin containere de volum (32 metri cubi) se transportă la Depozitul de la Tărpiu. Acolo se cântăresc şi sunt introduse în Staţia de sortare, pentru separarea componentelor reciclabile (metale, plastice, hârtie etc.), iar cele biodegradabile (de natură vegetală) vor fi depuse pe platforma Staţiei de compost – fiind transformate în compost – îngrăşământ natural la mare căutare.

Ceea ce nu e nici reciclabil (materii prime), nici biodegradabil (vegetale) se depozitează în Celula de deşeuri.

- Cum se mai vede Proiectul SMID la nivelul echipei de management?

- Este o premieră, nu doar în judeţ ci şi la nivelul ţării, cum pot realiza, toţi cei care urmăresc derularea lui… Şi, mai cu seamă, se va conştientiza acest lucru când va fi pus în funcţiune. Trebuie să remarcăm demersurile făcute pentru semnarea contractului de finanţare, de conducerea Consiliului Judeţean, prin preşedintele Liviu Rusu, aceasta însemnând accesarea fondurilor europene, prin Program Operaţional Sectorial Mediu (POS).

Viceprimarul municipiului – George Avram:

Ar însemna să transformăm Bistriţa în „oraşul punctelor de colectare”!

Viceprimarul George Avram spune că „Bistriţa este pregătită pentru a-şi transporta deşeurile la un depozit ecologic. Bistriţa a făcut-o şi până acum… în condiţiile unui depozit care nu mai corespunde. Cu precizarea că amenajarea punctelor de colectare trebuie făcută de către cel care implementează proiectul, respectiv, Consiliul Judeţean. Stadiul acestora fiind, la această oră, doar acela de… identificarea locaţiilor.

- Mai la obiect, ce observaţi?

- În proiect sunt prevăzute pentru Bistriţa 1379 de puncte de colectare, la ora actuală existând, pe raza municipiului, doar 130 puncte de colectare!

Este aberant să-ţi imaginezi că poţi înmulţi numărul punctelor de colectare cu 10… Ar însemna să transformăm Bistriţa în „oraşul punctelor de colectare”! Poziţia oficială a Primăriei este de a folosi banii celor 1372 puncte de colectare, la amenajarea modernă, la standarde europene a celor 130 puncte existente.

- Operatorul/operatorii de salubritate vor fi desemnaţi prin licitaţie…

- Desigur! În ce priveşte Bistriţa, normal ar fi ca autoritatea locală să-şi organizeze licitaţia în vederea desemnării operatorului pentru colectare-transport, până la Staţia de transfer. Modalitatea de implementare, sub acest aspect, este foarte controversată. Şi asta, nu doar la Bistriţa, ci şi în celelalte localităţi.

- Mai este aspectul „închiderii gropilor de gunoi neconforme”?

- La Bistriţa, închiderea este imposibilă până la deschiderea primei Celule de la Depozitul Ecologic Tărpiu… Vreau să spun că fazele de construcţie la Depozitul de la Tărpiu sunt mult întârziate şi stadiul actual este departe de a da vreo certitudine referitor la termenul de deschidere – 7 septembrie 2011…

- Cum comentaţi costurile pentru populaţie?

- Consider că populaţia municipiului va fi cel mai mult afectată, întrucât Bistriţa este cel mai mare producător de deşeuri menajere, iar componenta de bază a tarifului pe segmentul colectare-transport o constituie tocmai transportul. Va trebui să transportăm mai mult şi la mai mare distanţă… De aceea am dorit, întotdeauna, un depozit ecologic al municipiului Bistriţa. Altfel, costurile pentru populaţie se vor tripla!

Un punct de vedere din zona activităţii de salubrizare, ing. NICOLAE VĂDAN:

Din sistem lipseşte centrala de cogenerare

- Ca persoană implicată în activitatea de salubrizare din municipiul Bistriţa, cum percepeţi noul sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor?

- Se vorbeşte despre colectarea selectivă, când în patru fracţiuni, când… în două fracţiuni. Considerăm că cea mai facilă şi cu premise de implementare este colectarea în două fracţiuni, umedă (destinaţia compostare) şi uscată, cu destinaţia Staţia de sortare performantă nu manuală, cu benzi transversale, adică staţie cu module pentru diferite tipuri de deşeuri cu anume proprietăţi. Deşeurile rezultate de aici să fie cu destinaţia de valorificare, ca materii prime (metale, PET) şi drept combustibil pentru o centrală de cogenerare.

- Din sistem lipseşte centrala de cogenerare. Fără aceasta va fi greu de atins sarcina de reducere cu 50% a deşeurilor eliminate prin depozitare.

-Din staţiile de transfer lipsesc echipamentele pentru preluarea deşeurilor din autocompactoare în containere de 32 mc.

- Din staţiile de transfer lipsesc capurile de compactare pentru containerele de 32 mc, fapt care va face imposibilă transferarea deşeurilor din autocompactoare în containere.

- Dv sunteţi dintre care iau „pulsul” zi de zi în ce priveşte salubrizarea. Cum răspunde cetăţeanul la ceea ce i se cere să facă şi el?

- Considerăm că sistemul integrat este un pas înainte, că este perfectibil şi este nevoie să se plieze pe sisteme existente, cu care populaţia este obişnuită, pentru a se evita un colaps la început. Toate modificările trebuie făcute din mers, pe etape bine conturate.

În Bistriţa, producătorii de deşeuri au început să se obişnuiască cu proceduri care sunt cuprinde în sistemul integrat. Considerăm că pentru locuinţele colective, dacă s-ar putea realiza colectarea în două fracţiuni ar fi o reuşită, în aceste zone să fie amplasate centre de colectare pentru PET, hârtie şi sticlă (cum sunt actualele clopote - galben, verde şi albastru).

Oricine va fi operator, la început va întâmpina greutăţi deosebite, pe care nu le va putea trece fără ajutorul autorităţilor locale.

Ce poate spune un primar de comună?

Capul administraţiei dintr-o comună dintre cele mai mari – cum e Nimigea, cu cele 8 sate componente -, Mircea Gavril Runcan, ne-a declarat: „Punctele de colectare sunt pe principiul pubelei. De 2 ori pe lună se scoate pubela/sacul menajer în faţa casei de unde sunt preluate spre depozitare, respectiv, la Năsăud… Consider că prin deschiderea Depozitului de la Tărpiu, colectarea se va face cu o frecvenţă mai bună.

A rămas, însă, deschisă problema depozitării altor deşeuri decât cele menajere (din demolări construcţii) – care nu fac obiectul Depozitului Ecologic de la Tărpiu. Ca urmare, în prezent, acestea se depun care unde apucă. Când nu este văzut…

Consider, în ce priveşte deşeurile menajere reciclabile sau biodegradabile (desigur, mai puţine decât în mediul urban), că acestea vor fi ridicate cu o frecvenţă mai bună odată cu intrarea în funcţiune a complexului de la Tărpiu.

E de aşteptat că noul sistem de management integrat se va resimţi printr-o mai bună igienizare a spaţiilor, atât pe domeniul public, cât şi pe domeniul privat.

Şi va trebui, odată create condiţiile, să întărim şi noi disciplina, prin aplicarea normelor legale.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]