Floarea Transilvană îmbogăţeşte cultural Bistriţa. Patriciu Mateescu: Să o iubiţi, să vă aducă noroc

Zeci de bistriţeni au dat curs invitaţiei municipalităţii la evenimentul de inaugurare a fântânii arteziene ce pune în valoare opera „Floarea Transilvană” sau Floarea Rusaliilor, a artistului Patriciu Mateescu. Sculptorul român – ce locuieşte în prezent în SUA - a fost prezent la eveniment, spunându-le bistriţenilor că ce a avut de transmis se regăseşte în lucrarea sa, menirea comunităţii fiind doar de a o îngriji. „Dragi bistriţeni, ce am avut de spus, am spus. Mă bucur că una dintre lucrările la care ţin foarte mult vă aparţine acum dumneavostră. Vă rog să o iubiţi, să vă aducă noroc”, a spus artistul celor prezenţi.

         De altfel, trebuie spus din capul locului, opera de artă a fost donată de artist, cu sprijinul companiei bistriţene VRG, municipalitatea asigurând doar refacerea infrastructurii şi înlocuirea instalaţiei hidraulice.

         „Am plăcerea să salut cu reverenţă şi respect pe creatorul ecestei opere de artă, domnul Patriciu Mateescu, artist plastic român care trăieşte în Statele Unite şi pe care vă rog să-l aplaudaţi pentru ceea ce a oferit pentru oraşul nostru. Sunt onorat să salut participarea dumneavostră, toţi cei care aţi dorit să fiţi prezenţi la un eveniment important din viaţa oraşului nostru. Am primit în dar o floare, am primit în dar Floarea Transilvană sau Floarea Rusaliilor, aşa cum a denumit-o artistul şi suntem mândri că şi generaţia noastră, a celor de astăzi, reuşeşte să adauge la zestrea culturală a oraşului nostru obiective noi, importante, care vor rămâne peste veac. Ne-am mândrit cu ceea ce am moştenit de la strămoşii noştri, cu arhitectura oraşului, cu Biserica Evanghelică, cu Palatul Culturii, dar am adăugat şi noi şi vom continua să adăugăm lucruri care să facă cinste şi care să marcheze această generaţie care a trăit la cumpăna dintre milenii”, a declarat, în debutul evenimentului primarul Ovidiu Creţu.

         Acesta a menţionat că, pe lângă monumentul din Piaţa Petru Rareş – Columna lui Mircea Spătaru, Exodul din  Piaţa Dominicană, Monumentul Prietenia din Piaţa Mihai Eminescu, se alătură şi Floarea Transilvană, care pune Bistriţa în rândul oraşelor civilizate care îşi înfrumuseţează viaţa cu opere de artă.

         Despre artist şi opera sa au opinat prof. univ. Cornel Ailincăi de la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca-şi criticul de artă Oliv Mircea, preşedintele UAT Bistriţa-Năsăud. În discursurile lor, cei doi oameni de artă au subliniat nu doar funcţia estetică a acestei lucrări, cât  şi „împlinirea unor fapte de cultură majoră” aşa cum este amplasarea Florii Transilvane, la Bistriţa, a lui Patriciu Mateescu.

         La eveniment au participat preşedintele PSD-Liviu Dragnea, preşedintele CJ BN-Emil Radu Moldovan, prefectul Ovidiu Frenţ, deputatul Doina Pană, oameni de cultură. 

***
 
Artistul Patrick Mateescu s-a născut în 1927 în România, a studiat sculptura la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, între anii 1946 şi 1950, iar după terminarea studiilor preocupările sale s-au îndreptat spre transformarea ceramicii, rezultatele muncii sale influenţând generaţii de artişti. Operele sale au un carecter eclectic şi sunt imprevizibile, mergând de la lucrări din porţelan de dimensiuni mici sau mari, pana la monumente figurative din gresie.
 
Începând cu anul 1962 artistul a participat la numeroase expoziţii şi simpozioane în Belgia, Republica Cehă, Germania, Grecia, Franţa, Italia, Japonia, Olanda, România, Spania, Elveţia, Turcia, Marea Britanie şi SUA. Artistul a câştigat mai multe premii prestigioase precum Midlantic Fellowship Consiliul de Stat din New Jersey Al Artelor (1999), Medalia de Aur la Expoziţia Internaţională de ceramică, Praga, Cehoslovacia în 1962, Medalia de aur la “Forma und Qualitaet”, Munchen, Germania, în 1966, Medalia de Aur la al 36-lea Salon International de ceramic, Faenza, Italia, în 1978 şi Consiliul de stat New Jersey Art Fellowship în 1999. Lucrările sale sunt incluse în muzee şi colecţii din Cehia, România sau Elveţia.
 
 După 1998, Patrick Mateescu s-a distanţat de aspectele decorative din lucrările sale anterioară, cum ar fi culoarea şi simetria, în favoarea expresiei dramatice din actualele sale sculpturi abstracte. Artistul îşi caută originalitatea prin îmbrăţişarea noului adresându-se lumii contemporane, care se bucură fără inhibiţii de noutăţile materialelor utilizate şi de ineditul formelor create.

 

În anul 2000 Guvernului Român l-a decorat cu Ordinul Mihai Eminescu pentru contribuţia adusă la promovarea artei şi  culturii române.

Comentarii

26/05/16 07:55
Vizitator

DE GUSTIBUS ET COLORIBUS NON EST DISPUTANDUM, cum spune latinul. Si totusi, in materie de gusturi indoielnice, la Bistrita parca a tunat si i-a adunat. Astfel, dupa ce in 2009 a fost mutata statuia lui Petru Rares din piata cu acelasi nume, pentru a fi amplasat monumentul in forma de SULA langa PREFECTURA, in 2011, in Piata Mihai Eminescu, in zona unde este amplasat bustul poetului a aparut un monument la fel de controversat, executat de artistul plastic Maxim Dumitras, intitulat "Prietenia" si care seamana cu o aglomerare de obiecte sanitare aruncate de la etaj de cineva care si-a renovat baia. Iata ca acum, la Prefectura a aparut in locul vechii fantane arteziene "Floarea de Crin", rebotazata "Floarea Transilvaniei", alcatuita din elemente care seamana cu niste olane cazute parca de pe acoperisul cladirii consiliului judetean. Si pentru ca totul sa de armonizeze cu gusturile indoielnice ale primarului Cretu in materie de culori, aceste "olane" au fost vopsite intr-o nuanta stridenta de portocaliu,contrastand cu mov-ul la fel de strident al blocurilor din apropiere, de pe strada Crinilor.

26/05/16 11:14
Emil

Primarului Cretu i s-ar putea adresa urmatoarea intrebare,parafrazand un vers din cunoscutul cantec popular MARIE SI MARIOARA: "Fântâna ai refacut, dar cu pomii ce-ai avut".
Încă de acum câteva săptămâni, cand în faţa Prefecturii s-a deschis un şantier, pentru reabilitarea vechii fântâne arteziane, s-a tăiat şi vegetaţia din squarul alatutat. Mai exact, molizii şi arbuştii ornamentali au dispărut cu totul şi a rămas doar o bucată de pământ goală, pe care s-au asezat glii inierbate si cateva banci in plin soare. În loc sa pastreze macar ceva din vegetatia existenta care sa asigure umbra si izolarea fata de zgomotul si noxele strazii Cretu si-a mai satisfacut odata placerea diabolica de taierea copacilor şi distrugerea vegetatiei.

26/05/16 11:21
Vizitator

Piaţa "Petru Rareş", fara Petru Rareş. Restul e kitsch. Nebunia a inceput in primul mandat a lui Cretu, dupa mutarea statuii lui Petru Rares pentru a face loc controversatului monument in forma de „SULA” taman langa PREFECTURA. Mai precis, in anul 2009 acest primar incult care crede ca lumea a inceput cu el a mutat fara nici o noima statuia lui Petru Rares din piata care-i poarta numele, vrand parca sa asocieze "Sula cu Prefectura", ceea ce a starnit numeroase comentarii si reactii din partea locuitorilor orasului si nu numai. Astfel ca in cadrul seminarului academic de istorie „Petru Rareș și Bistrițenii”, organizat la sfarsitul lunii noiembrie 2015 la Bistrita sub egida Consiliului Județean, academicianul Ioan Aurel Pop a arătat ca "retragerea statuii lui Petru Rareş din centrul Bistriţei este un lucru de neînţeles, fiind vorba despre un domn român într-un oraş românesc". Ba mai mult, Bistrita este singurul oras din Ardeal care are o legatura istorica directa cu domnitorul Petru Rares, iar statuia acestuia trebuie sa stea in centrul orasului, in piata cu acelasi nume si nu ascunsa intre blocuri pe strazi laturalnice.

26/05/16 14:05
vizitator

Aversiunea maladiva a primarului Cretu fata de natura se intoarce ca un bumerang impotriva sa. Stridenta "floare de crin" din fata prefecturii , ar fi aratat mai bine pe fondul vegetatiei care a fost distrusa.
Vezi: http://patrickmateescu.com/flowers/love_flower_1.html

26/05/16 20:23
observator

Piata Rosie din Bistrita. Trebuie schimbata denumirea. Petru Rares nu mai tine pasul cu marile realizari maneliste facute pe bani publici.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5