Florin I. Bojor: Scrisoare deschisă CNADNR 2: Care este varianta nord reală pentru centura Bistriţa?

Dacă în prima scrisoare deschisă asupra problematicii centurii de ocolire a municipiului Bistriţa m-am adresat CNADNR-ului, beneficiarul direct al lucrării, întrebându-i cine decide şi ce se decide pentru centura de ocolire a municipiului Bistriţa, acum se cade să cerem lămuriri asupra contractului încheiat cu SC IPTANA SA, firma care a întocmit proiectele pentru variantele de centură aflate în discuţie publică, mai precis: Asistenţă tehnică pentru elaborarea Studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie, şi documentaţiilor de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc.

În Atenţia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR),

– Scrisoarea deschisă –

Stimate Domnule Director General Mircea Pop,

În data de 06 mai 2009, CNADNR a încheiat un contract cu SC IPTANA SA având ca obiect  „Asistenţă Tehnică pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Detaliilor de Execuţie şi Documentaţiei de Atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc” (POST / 2009 / 001şi 002)

Subsemnatul  Bojor Florin Ioan vă scriu cu rugămintea, atât personală, cât şi a cunoscuţilor mei ca să ne lămuriţi, clarificaţi mai multe aspecte din rezultatele acestui contract cu finanţare europeană.

În caietul de sarcini al respectivului contract se afirmă la pagina 63, la punctul 7.1.3.     „Rapoartele  Finale  privind  Studiul  de  Fezabilitate  pentru  toate  activităţile  [inclusiv rezultatele  Studiului  de  Evaluare a  Impactului  asupra  Mediului]  vor  cuprinde următoarele: cele mai bune rute alternative finale şi soluţiile tehnice finale.”

1. Prin urmare, vă rugăm frumos să ne comunicaţi, care sunt aceste rute alternative cerute clar în caietul de sarcini al contractului?

În scrisoarea CNADNR Nr. 92/ 36103 din 3.08.2010 adresată autorităţilor locale din Bistriţa se spune: „Conform prevederilor contractuale, SC IPTANA SA, denumită în continuare Proiectantul, după efectuarea investigaţiilor de teren necesare stabilirii alternativelor de traseu, a  întocmit studii de traseu pentru 2 alternative ale variantei de ocolire Bistriţa şi anume Nord şi Sud.”

2. Ca atare, vă rugăm să ne spuneţi care este Alternativa NORD a variantei de ocolire a Municipiului Bistriţa?

De asemenea, în acelaşi caiet de sarcini ale contractului mai sus numit se afirmă la pagina 36, punctul 4.1.1.1 „Varianta  ocolitoare Bistrita  (12,2  km),  este  localizată  la  intersecţia DN  17  (E58)  cu DN 17C, în partea de nord-est a Podişului Transilvaniei.” În alte cuvinte, varianta care există  încă din perioada comunistă (harta 1984), astăzi strada Drumul Cetăţii.

Variantă de stradă existentă deja, care încă din 1997 nu se încadrează în prevederile, condiţiile, criteriile legale pentru a purta numele de variantă ocolitoare.

Căci, în conformitate cu Art. 37 din ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, întărită şi de ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 7/2010 (punctul 15) aflăm:

„(1) Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste variante ocolitoare se realizează numai prin intermediul unor drumuri care debuşează în intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic.

(2) Se interzice deschiderea de accesuri directe în variantele ocolitoare. Accesul la acestea se va face prin drumuri colectoare racordate la reţeaua de drumuri publice prin intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca în documentaţiile de urbanism să prevadă, cu acordul administratorului drumului, intersecţiile pentru accesul la variantele ocolitoare.

(4) Accesul la zonele funcţionale din afara localităţilor care sunt în vecinătatea drumurilor de interes naţional se realizează numai prin drumuri colectoare, în condiţiile stabilite de administratorul drumului.”

Prin urmare, se înţelege de la sine că strada Drumul Cetăţii din Bistriţa, prin atât de multe construcţii este în intravilan, de asemenea, accesul numărului ridicat de locatari şi muncitori se face direct în stradă şi din stradă, plus că această stradă este dispusă în interiorul oraşului, şi nu asigură o ocolire a localităţii Viişoara, dispusă pe DN 17 la intrarea în municipiul Bistriţa dinspre Dej.

Cu alte cuvinte, pentru o firmă precum SC IPTANA SA cu 60 de ani experienţă, care s-a afirmat ca lider naţional în proiectarea infrastucturilor de transporturi, cele mai importante construcţii din acest domeniu realizate în Romania purtând marca “Proiectat în IPTANA”, strada Drumul Cetăţii din Bistriţa nu poate fi considerată variantă ocolitoare prin nerespectarea condiţiilor legale.

În concluzie, care este varianta nord reală pentru care IPTANA SA a realizat  asistenţă tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie, şi documentaţiilor de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, cum prevede contractul cu CNADNR?

Mă adresez CNADNR-ului printr-o scrisoare deschisă presei şi publicului larg cu aceleaşi considerente de transparenţă, participare democratică, onestitatea şi dreaptă socotinţă în dezvoltarea societăţii româneşti în general şi în special a comunităţii bistriţene.

Vă mulţumesc frumos!