Florin Ioan Bojor: Constantin Brâncoveanu și politicienii de azi

Calendarul creștin ortodox românesc consemnează pe 16 august martiriul pentru credința în Iisus Hristos al familiei Brâncoveanu. Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la tragicul eveniment când creștinul Constantin Brâncoveanu împreună cu fii săi Constantin, Ștefan, Radu și Matei și ministrul său sfetnicul Iananche au fost decapitați la Constantinopol.

Astăzi Biserica subliniază în mod special fermitatea credinței acestora în dumnezeirea lui Iisus Hristos și curajul de a accepta moartea pentru această mărturisire. Ce este impresionant la acești martiri: erau politicieni și de aici paralela cu politicienii noștri de azi devine necesară.

Dacă domnitorul Constantin Brâncoveanu a domnit în Valahia 26 de ani, imediat vor fi 25 de ani de când politicienii noștri conduc România. Cum era acesta și cum sunt cei de acum?

Domnia lui Brâncoveanu era la confluența intereselor Constantinopolului, Vienei, Sankt Petersburgului, după cum astăzi noi suntem la confluența Washingtonului, Bruxelles-ului, Moscovei și Beijingului. Brâncoveanu a reușit să transforme Valahia într-o țară demnă, România de azi este o colonie a occidentului, iar oriunde în lume spui că ești român ești văzut de mâna a doua.

Domnitorul cunoștea limbile importante ale timpului său: greaca, latina și slavona, politicienii noștri de abia se descurcă cu limba română (cazul deputatului <Auto>).

Voievodul deși provenea dintr-o familie care a cochetat cu puterea a urcat treptat pe treptele administrației. Mulți dintre politicienii noștri au cochetat și ei cu puterea – turnători, informatori, ca apoi să înființeze un nou partid în care să se pună direct șefi.

Constantin Brâncoveanu a fost mai întâi paharnic, am zice azi stagiar, apoi postelnic de rangul doi, am zice azi secretar de stat, apoi logofăt, adică ministru al administrației. Ai noștri de azi, toți se văd președinți și directori – instituții, agenții de stat, filiale, partide, asociații, etc.

Deși a iubit atât de mult cultura, nu și-a dat doctoratul, după cum cei mai mulți politicieni de-ai noștri se laudă că l-au luat, iar apoi îl ascund prin sertare. El a înfiinţat Academia Domnească din București, nu pseudo-facultăți în care se trece cu X-uri, servite și plicuri.

În domnia sa s-a dovedit bun administrator al avuțiilor țării, nu vânzător de fier vechi al industriei, și a reușit prin construcțiile sale private și publice să nască un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele – stilul brâncovenesc (îmbinare între renascentist, bizantin și baroc). Politicienii noștri reușesc să-și facă case gen cotețe megalitice și mari proiecte pe hârtie.

Brâncoveanu a întărit rolul domniei, adică a guvernat țara, ai noștri ne aburesc cu statul de drept, haos administrativ și-și continuă afacerile personale, și aici sunt slabi, căci imperiile lor se construiesc pe corupție și minciună, în timp ce Brâncoveanu era numit de către dușmanii lui „altin bey” (adică prințul aurului).

Domnitorul a reorganizat sistemul fiscal, iar ai noștri schimbă codul fiscal aproape săptămânal născând tot mai multă birocrație și inutilitate administrativă.

A avut relaţii strânse cu Moldova și Transilvania, iar ai noștri nu pot face o conductă de gaze care să ajungă în Republica Moldova.

Copiii lui au acceptat martiriul dovedind credință, caracter, curaj și demnitate, copiii politicienilor noștri arată prostie, hoție, lăcomie și îngâmfare.

Concluzia este că Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârșit și a creat o epocă de prosperitate și de pace pentru români. Ai noștri au creat imigrația românilor, decadența națională și subjugarea economică a noastră reducându-ne la simpli zilieri ce trăiesc de pe o zi pe alta. Dacă greșesc, vă rog să-mi scrieți!

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]