Fondurile europene structurale şi de investiţii – cheia dezvoltării României

În România, rata de absorbţie scăzută a fondurilor europene este încă o problemă destul de mare, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, datorită procedurilor complicate şi lipsei resurselor necesare iniţiativelor. Pe lângă investiţiile reduse din sectorul IMM, alte provocări semnificative, identificate la nivelul României în cadrul Semestrului European (ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE), au fost legate de sectoarele transporturilor și energiei, piața muncii, incluziunea socială, reducerea sărăciei, accesul la servicii medicale, grupurile vulnerabile, educația și pregătirea profesională, capacitatea administrativă și justiția. Problemele cu care se confruntă România au fost discutate și în Acordul de Parteneriat și în elaborarea programelor, fiind conturate priorități de investiții, o abordare echilibrată în domeniul investițiilor în transporturi și obiective mai clar aliniate cu țintele României pentru 2020 și recomandările politice din cadrul Semestrului European.
Până în anul 2020, se aşteaptă ca prin intermediul fondurilor europene structurale şi de investiţii să fie folosit peste un miliard de euro pentru îmbunătățirea competitivității, prin consolidarea legăturilor dintre cercetare, inovare, specializare inteligentă și sectoarele competitive și impulsionarea transferului tehnologic.
Prin intermediul investiţiilor în sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicării (cu un buget alocat de 0,53 miliarde euro) se va urmări dublarea nivelului cooperării dintre întreprinderile mici şi mijlocii inovative, organizaţiile din domeniul cercetării şi centrele de transfer tehnologic. Astfel, aceste fonduri vor contribui la dezvoltarea sectorului IT şi creşterea numărului de utilizatori a sistemelor de e-guvernare, prcentul acestora ajungând la 35% din populaţie, conform estimărilor.
Alte 3 miliarde de euro vor fi destinate sprijinirii IMM-urilor, fermelor şi cooperativelor, pisciculturii şi acvaculturii, fiind aşteptată creşterea productivităţii şi ratei de supravieţuire a afacerilor din aceste domenii. Dacă aceste fonduri vor fi accesate în totalitate, se aşteaptă ca producţia agricolă să crească cu aproape 260%. Diversificarea economiei în mediul rural va fi, de asemenea, sprijinită.
Investiţiile din domeniul energiei, combaterii schimbărilor climatice şi eficicenţei utilizării resurselor vor beneficia de o alocare de 10,9 miliarde euro, din care 4,9 miliarde euro vor fi destinate conservării şi protejării mediului înconjurător. Obiectivele acestor fonduri sunt de a scădea consumul de energie pentru clădirile de locuinţe la jumătate şi cu o treime pentru iluminatul public, promovării unei mobilităţii urbane sustenabile, îmbunătăţirii sistemelor de management a deşeurilor şi epurare a apelor uzate şi sprijinirea comportamentelor prietenoase mediului înconjurător.
Privind dezvoltarea Reţelei trans-europene de Transport (TEN-T) şi a celorlaltor căi de transport, se estimează că aceste fonduri vor contribui la modernizarea a 400 km de căi ferate, 325 km de noi căi rutiere, 9 km de metrou și o scurtare a timpului de călătorie pe șosea (cu 42%) și cu trenul (cu 55%). În plus, 0,9 miliarde vor fi investite în rețeaua șoselelor regionale.
Investițiile pentru creșterea participării pe piața muncii (2.2 miliarde euro) vor fi folosite pentru impulsionarea ratei de angajare cu până la 70%, vizând cu precădere ocuparea tinerilor care nu au loc de muncă, educația, pregătirea și încadrarea în muncă a altor grupuri vulnerabile (inclusiv a persoanelor care aparţin minorităţilor etnice). 3.4 miliarde vor fi destinate promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei și discriminării, sprijinirii persoanelor dezavantajate să acceseze piața muncii și îmbunătățirii statutului lor social și sănătății. O atenție sporită va fi acordată furnizării de servicii medico-sociale, dezinstituționalizării și integrării copiilor și persoanelor cu dizabilități. 1,65 miliarde vor fi utilizate pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii cu 11,3% până în 2020 și creșterii ratei de participare în educația terțiară cu 26,7%. De asemenea, este prevazută sprijinirea modernizării infrastructurii educaționale. Per ansamblu, se anticipează că peste 3,15 milioane de persoane vor beneficia de investițiile în capitalul uman.
În plus, până în anul 2020, 0,8 miliarde euro din aceste fonduri vor contribui la îmbunătățirea capacității instituționale a autorităților publice; din acestea, 0,55 miliarde euro vor sprijini reforma administrației publice și creșterea eficienței sistemului de justiție.
Pentru a se asigura accesul la aceste surse de finanțare, după cum precizează Comisia Europeană, în Comunicarea Comisiei „Investiții în creștere economică și locuri de muncă - maximizarea contribuției fondurilor ESI”, România a luat măsuri pentru simplificarea ghidurilor pentru aplicanți, îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice și simplificarea procedurilor de achiziții pentru beneficiarii din domeniul privat, precum și pentru alte măsuri care să înlesnească procesul și să încurajeze inițiativele și investițiile. De altfel, simplificarea este o sarcină permanentă a unui grup de lucru din cadrul mecanismului de coordonare a Acordului de Parteneriat.

Pentru informaţii detaliate despre Uniunea Europeană, instituţiile sale, drepturile cetăţenilor europeni, contactaţi Centrul de informare Europe Direct Bistriţa

Centrul Europe Direct Bistriţa