A fost odată un Aprozar

Judeţul Bistriţa-Năsăud a fost totdeauna bogat în pomi fructiferi, cu fructe delicioase, iar producţia depăşea necesarul judeţului.
O echipă de ingineri şi tehnicieni agricoli au hotărât şi au înfiinţat Staţiunea Experimentală a Produselor Pomicole, la poalele Dealului Cetăţii. Aici, în afară de fructele existente, precum Batul, Starking, Ionathan etc., au elaborat două soiuri noi, Galben Auriu (Golden) şi Red Delicios.
În jurul anilor 1965-1968, s-a construit, pa Calea Moldovei, o unitate modernă pentru achiziţionarea, prelucrarea, însilozarea fructelor şi legumelor. În fiecare comună s-au organizat centre de achiziţii, cu salariaţi care au preluat de la producători toate produsele agricole. Întreprinderea de Legume Fructe avea vreo zece camioane care transportau la centru produsele din achiziţii. După sortare şi împachetare în lăzi, produsele erau expediate în aproape toate judeţele ţării, iar vagoane plecau spre export. Centrul Aprozar a avut aparate de sortare mecanică, silozuri cu temperatura constantă, dirijată, uscătoare pentru legume. După sortare, fructele pulpate în butoaie erau expediate la fabrica din Dej. Din fructe se producea vin şi ţuică. Existau ateliere cu meseriaşi – mecanici, tâmplari etc. În oraş erau vreo zece prăvălii, unităţi de desfacere pentru legume –fructe, dar şi pentru alte mărfuri. S-a construit o unitate de desfacere, cu etaj, pe B-dul Decebal. ILF-ul avea o armată de salariaţi, de la directori până la îngrijitori. Între toţi era înţelegere, armonie, ajutor reciproc. După serviciu, adesea se organizau întruniri colegiale, de Ziua Femeilor, zile onomastice, zile de naştere, căsătorii.
După un timp, poate în jurul ’90, toate unităţile, atât Silozul cât şi Hala, au fost preluate de Comerţul de stat, cu o parte din salariaţi şi toate instalaţiile respective. Salariaţii care împliniseră vârsta de pensionare s-au retras din activitate.
Din anul 2000, mai mulţi salariaţi de la Aprozar s-au hotărât, în amintirea a ceea ce fusese colectivul Întreprinderii de Legume Fructe Bistriţa, să se întâlnească în fiecare lună, într-un loc anume, la o cafea şi un suc pentru a-şi depăna amintiri. De atunci menţinem întâlnirea pensionarilor într-un local din oraş, unde încă ne adunăm 15-20 persoane.
Am încercat să punem pe hârtie o parte din activitatea acestei unităţi, unde dintre cele mai reprezentative pentru judeţul Bistriţa-Năsăud.
Levey Francisc