Gala Premiilor Folclorului Românesc la Poarta Dorului

Comitetul naţional al Grupurilor folclorice din România IGF a organizat, timp de două zile, la Bran, Adunarea Generală IGF şi Gala Premiilor Folclorului Românesc 2010. Preşedintele federaţiei, prof. dr. Dorel Cosma, alături de primarul comunei Bran, Gheorghe Hermeneanu, şi directorul Ansamblului Poarta Dorului, Ionela Bran, au reuşit să dea o ţinută de sărbătoare manifestărilor care au adus la aceeaşi masă a păstrării şi promovării folclorului directori şi coregrafi de la 30 de ansambluri, precum şi invitaţi din străinătate.

Adunarea Generală IGF, pe meleaguri de poveste

La Bran, în zile desprinse dintr-o poveste de iarnă, când peisajul mirific s-a îmbrăcat în straie argintii de sărbătoare, a avut loc Adunarea Generală a Grupurilor Folclorice IGF. Aici coordonatorii ansamblurilorfolclorice din România au descoperit valorile păstrate în lada de zestre a României, într-un adevărat sanctuar al naturii.

Aici, unde se întâlneste istoria, cultura şi tradiţiile cu viitorul, am fost oaspeţii unei oaze de frumuseţe şi armonie, care anual este căutată de tot mai mulţi turişti din ţară şi străinătate. “Veţi fi primiţi mereu de o comunitate plămădită odată cu legenda batrânului Bran, care pe lângă aceste locuri minunate - pe care sunt aşezate acum satele Brănene - a împărţit urmaşilor săi şi cele mai alese virtuţi umane. Poate şi pentru faptul că Branul este mângâiat de aura benefică a Vârfului Omu, aici calitatea de a fi om o întâlneşti pretutindeni şi face casă bună cu cinstea, omenia şi ospitalitatea”, a declarat la primirea oaspeţilor Gheorghe Hermeneanu, primarul Staţiunii Turistice Bran.

Adunarea Generală IGF a avut loc în saloanele Hanului Bran. PreşedinteleFederaţiei, Dorel Cosma, vicepreşedinte la nivel European, a prezentat un bilanţ al celor 30 de ansambluri din federaţie pe anul 2010, îmbucurător fiind faptul că mesajul folcloric a depăşit de mult graniţele culturale europene, find unul dintre cei mai buni ambasadori ai ţării. Îceputul de an ne va aduce un catalog cu manifestările interne şi internaţionale la care a participat federaţia română şi o revistă bianuală care va prezentat tot ce are mai frumos folclorul nostru. Ansamblurile I.G.F. : „ Balada” – Bistriţa, „Cununa de pe Someş” Bistriţa, „ Coroniţa” Solovăstru, „ Meseşul „ , „ Doina Maramureşului” Vişeul de Sus, „ Someşul” Beclean, „ Someşana” Năsăud, „ Bârgăul” Susenii – Bârgăului, „ Izvorul Someşului” Şanţ, „Mărţişorul” Olt, „ Hora” Ungheni, „ Doruleţul” Bistriţa, „ Doina Someşană” Sângeorz – Băi, „ Mara” Sighetul Marmaţiei, „ Cununa mureşeană” Tg.Mureş, „ Tradiţii maramureşene” Baia Mare, „ Poarta dorului” Bran, „Izvoraşul” Buziaş, „Rapsodia Călimanului” Topliţa „Mureşul” Târgu – Mureş, „ Codrişorul” Bistriţa, „ Ţibleşul” Spermezeu, Rapsodia trişcaşilor Leşu Ilvei, Kazacioc Suceava, Asociaţia culturală TM Voievodeni. Consiliul director: prof. dr. Dorel Cosma-preşedinte, şi vicepreşedinţii: prof. Pahone Pop, maestrul coregraf Ioan Simionca, realizatorul tv Emilia Bubulac, membrii comitetului director: Ioan Iluţ-dirijor, maestrul coregraf Teodor Puşcaş, prf. Gelu Furdui, Ionela Bangala Bran-director Bran, Simona Chiş-director Mureş, prof. Vasile Golban, au stability componenţa a două comisii: ştiinţifică şi artistică, care se vor ocupa de fiecare fiecare ansamblu în parte, pentru bunul mers al lucrurilor. Dintre cei care au avut intervenţii merită amintite cele ale primarului din Şanţ-Cornel Moisil, ale directorului George Harosa, ale creatorului popular Virginia Linul. S-a hotărât ca anul viitor să aibă loc Adunarea Generală la Buziaşi, la invitaţia artistei Liliana Savu Badea. De asemenea, a fost propus din partea federaţiei române pentru Oscarul în folclor, profesorul Ioan Iluţ, pentru întreaga activitate. În premieră s-a anunţat că anul viitor, în luna octombrie, Bistriţa va fi pentru prima dată gazda Adunării Internaţionale de folclor, mai mult federaţia noastră va demara şi cursuri pentru coregrafii din întreaga lume, ce se vor derula pe valea Bârgăului, cu sprijinul familiei Monda.

Spectacol festiv cu Poarta dorului

După masa, directorul ansamblului Poarta dorului, Ionela Bran, a oferit un spectacol inedit împreună cu colegii de datini şi obiceiuri din această zonă. Branul Mare (Fundata, Moieciu şi Bran), are de acum portul şi jocul etalate cu profesionism. Orchestra profesionistă Bistriţa, coordonată de doamna Elvira Botoş, a oferit un concert de café concert, aplaudat de asistenţă. În acelaşi cadru de munte s-a asistat la ceremonialul tăierii porcului pe ritmuri de colinde. Întâlnirea cu reprezentanţii comunităţilor locale şi acordarea unor distincţii către susţinătorii culturii şi tradiţiilor au fost puncte importante în agenda primei zile.

Gala Premiilor Folclorului Românesc

Într-un cadru iedit, în curtea Muzeului satului Brănean, invitaţii au asistat la un concert de colinde tradiţionale.

Pentru acordarea premiilor de către federaţiie, s-a făcut o punte între present şi trecut, Castelul Bran monument istoric şi arhitectonic, fiind gazda noastră. Această cetate a fost ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225. În anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Braşovului în cea a coroanei Ungariei, care a finanţat lucrările de fortificare şi de extindere. În 1498 cetatea Branului a fost închiriată de regalitatea maghiară către scaunul Braşovului. În 1920, Consiliul Orăşenesc Braşov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat şi l-a lăsat moştenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din ţară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat şi devastat. Castelul s-a redeschis apoi vizitelor publice în 1956, fiind parţial amenajat ca muzeu de istorie şi artă feudală. Deşi a intrat în circuitul şi folclorul turistic drept castelul lui Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu a locuit niciodată la castel. Recent el a fost restituit în natură de statul român lui Dominic de Habsburg şi celor două surori ale sale, în calitate de moştenitori ai principesei Ileana. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani să nu-i schimbe destinaţia de muzeu. România şi-a asumat şi costurile renovării şi întreţinerii castelului şi are un drept de preempţiune pentru achiziţia viitoare a castelului.

În această atmosferă de basm, în casa Reginei Maria, mare iubitoare de folclor, prof. dr. Dorel Cosma, a acordat premiile federaţiei pe 2010. Distincţia Valeria Peter Predescu a fost primită de: Istrate Liviuţa – Năsăud, Sanda Luciana – Corbu, Sever Şuteu – Bistriţa , Simionca Traian – Bistriţa, Deneş Alexandru – Spermezeu, Rus Antonia – Beclean , Moisil Cornelia Maria – Şanţ, Suciu Septimiu – Târgu-Mureş , Salvan Adrian – Sângeorz-Băi, Ionuţ Barteş – Bistriţa, Savu Alexe – Bistriţa, Mezo Polko Ştefan – Târgu-Mureş, Monda Nicolae – Susenii – Bârgului, Florin Persică – Năsăud, Niculae Clinciu – primar Moeciu, Marian Pâtea – primar Fundata, Victor Ştir – Mesagerul, Viorel Grosu – Antena Satelor, Menuţ Maximinian – Răsunetul, Radu Sârbu – Mesagerul, Toni Sandrache – Favorit TV. Premiul Anului 2010: Ilieş Dinu – Târgu- Mureş, Iluţ Ioan – Zalău, Golban Vasile – Bucureşti, Gelu Furdui – Cluj. Premiul UE – I.G.F.: Chiş Simona – Târgu-Mureş, Ionela Bangala Bran – Bran, Gheorghe Hermeneanu –primar Bran.

Preocupat de cultura noastră tradiţională, prof. dr. Dorel Cosma, a reuşit să aducă în federaţiei oameni de nădejde de pe întreg teritoriul ţării, împreună cu care se luptă pentru ca identitatea noastră naţională să nu piară. Mai mult, la Bran s-au pus bazele unor proiecte viabile, ce vor aduce beneficii imaginii noastre peste hotare.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5