Comemorări

Grigore Antipa – 65

Savantul Dunării, Grigore Antipa, fiu al Botoşanilor, elev al Iaşiului, student la vestitele universităţi germane din Iena, preferatul marelui zoolog şi evoluţionist Ernst Beckel, se specializează în biologia marină şi ihtiologie la staţiuni biologice de pe ţărmurile Mediteranei, Mării Nordului şi Atlanticului.

După susţinerea unui doctorat strălucit în 1891, se înapoiază în ţară, urmărind iniţial ocuparea unei catedre universitare în domeniul zoologiei, pe care era cel mai în măsură să o onoreze.

După primul contact cu Dunărea, îşi dă seama că ar putea înfăptui o operă mult mai utilă studiind complexitatea mecanismelor vieţii în bazinul acestui fluviu şi organizând pe baze ştiinţifice pescăriile. Primeşte, în 1893, sarcina oficială de a organiza Pescăriile Statului. Se familiarizează, într-un timp record, cu problema, profitând de experienţa multiseculară a pescarilor, iar după câteva călătorii în lungul fluviului şi pe mare intuieşte relaţiile existente între fluviul propriu-zis (senal) şi lunca inundabilă ce oferă excelente condiţii reproducerii peştilor, dezvoltării icrelor, creşterii puietului şi hrănirii adulţilor.

Antipa nu agrea îndiguirea terenurilor inundabile ale luncii în vederea utilizării lor agricole, arătând că cea mai bună utilizare a lor este cea piscicolă, după retragerea apelor ele devenind excelente păşuni sau o parţială utilizare agricolă pentru unele legume. El a dovedit, totodată, că tocmai datorită inundaţiilor periodice aceste terenuri sunt atât de propice dezvoltării unei forme acvatice nutritive extrem de bogate şi locuri ideale pentru hrănirea peştilor.

Antipa a studiat peştii şi viaţa lor nu numai din Dunăre, ci din întreaga reţea hidrografică a ţării, până la munte. În 1909, acum 100 de ani, a publicat opera sa fundamentală „Fauna ihtiologică a României”, în care descrie toate speciile de peşti cunoscuţi pe atunci din apele interioare ale ţării, inclusiv cele migratoare. Accentul este pus pe speciile de mare valoare – crapul, sturionii etc., care sunt mult mai amănunţit studiate pe baza propriilor sale observaţii, precum şi numirile populare, valoarea economică etc.

Antipa a rămas printre oamenii de ştiinţă ca un ihtiolog de marcă, care prin opera sa, ca de exemplu: „Pescăria şi pescuitul în România” apărută în 1916, descrie toate uneltele utilizate de pescarii din ţară.

Numele lui Antipa, savantul Dunării, răsună în acest an la comemorarea a 65 de ani de la trecerea în lumea amintirilor, dovedindu-se o personalitate a gândirii în mod special, în organizarea celui mai mare muzeu zoologic din ţară care îi poartă numele.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5