Guvernul reclasifică toate localităţile. Pentru comunele depopulate se propune unificarea. Vezi ce localităţi din judeţ sunt vizate!

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a promovat un proiect de lege privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a IV-a – reţeaua de localităţi, care vizează organizarea teritorială, în sensul că se propune reclasificarea oraşelor în şapte categorii şi a comunelor în două categorii, în funcţie de realităţile momentului. Proiectul prevede ca astfel de reclasificări să fie făcute o dată la trei ani. De asemenea, pentru unităţile administrativ-teritoriale cu scăderi pronunţate de populaţie este propusă unificarea, la iniţiativa autorităţilor locale. Dacă până în 2025, comunele vizate nu ajuns la anumiţi parametrii, ele vor fi unificate cu „vecinii” la iniţiativa Guvernului.

         Astfel, potrivit proiectului de lege, reţeaua de localităţi urbane cuprinde municipiu capitală de importanţă naţională şi europeană – Bucureşti; municipii poli regionali principali cu potenţional transnaţional – Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara; municipii poli regionali secundari (peste 100.000 locuitori) – Oradea, Baia Mare, Suceava, Arad etc.;  municipii poli judeţeni principali cu potenţional transnaţional (sub 200.000 locuitori) – Bistriţa, Alba Iulia etc; municipii şi oraşe poli judeţeni secundari – niciun oraş din Bistriţa-Năsăud;  municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal – Beclean, Năsăud şi Sângeorz Băi etc.; municipii şi oraşe centre urbane cu funcţii specializate (staţiuni etc.).

         Proiectul introduce şi noţiunea de oraş cu caracteristici rurale, în fapt majoritatea comunelor transformate oarecum forţat în oraşe în 2004.

         În ceea ce priveşte localităţile rurale, există categoria comunelor poli rurali şi alte comune. Mai mult, satele componente ale comunelor şi cele care aparţin municipiilor şi oraşelor vor fi parte ale reţelei de localităţi rurale. Pentru Bistriţa-Năsăud, la categoria comunelor poli rurali intră localităţile Lechinţa, Maieru, Prundu Bârgăului şi Teaca.

         Nu în ultimul rând, Guvernul a întocmit şi acea listă a localităţilor în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, pentru care se încurajează unificarea administrativă la iniţiativa autorităţilor locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţie.

         Potrivit anexei 5 a proiectului de lege, în Bistriţa-Năsăud sunt şase localităţi care se confruntă cu o scădere a populaţiei cu peste 30 de procente, în perioada 1991-2012. Este vorba despre comunele Coşbuc (scădere a populaţiei de 45,9%), Cetate (45,8%), Târlişua (35,6%), Căianu Mic (33%), Miceştii de Câmpie (32%) şi Urmeniş (30,8%). De asemenea, a fost făcută şi o listă a localităţilor care au în structura lor sate cu mai puţin de 100 de locuitori, din Bistriţa-Năsăud fiind în această situaţie comunele Lechinţa, Mărişelu, Milaş, Nuşeni, Silivaşu de Câmpie, Spermezeu şi Urmeniş.

         Noua lege va aduce şi o modificare a modului de calcul a impozitelor locale, care va fi pus în acord cu proiectul de lege la şase luni de la adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial.

 

 

Comentarii

19/08/16 10:43
Vizitartor

Solutia este REGIONALIZAREA, dar ,din pacate nu exista vointa politica. Se cauta tot felul de paleative. Regionalizarea trebuie sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Aceste obiective se realizeaza in primul rand, prin trecerea unor prerogative decizionale de la nivel central la regiune, care trebuie astfel sa dobandeasca autonomie regionala. Aceasta este prima conditie necesara dar nu suficienta, deoarece regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Ar fi numai un mod de satisfacere a clientelei politice USL-iste. Cu alte cuvinte pe langa baronii de la nivelul judetelor ar mai aparea si superbaronii regionali. Reusita procesului presupune infiintarea regunilor concomitent cu desfintarea judetelor dupa modelul polonez. Aceasta presupune trecerea unor prerogative ale judetelor de importanta zonala la regiune, iar celelalte atributii judetene care au mai mult importanta locala sa treaca la primarii, unde sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta ar conduce in scurt timp la asocierea comunelor si realizarea unor nuclee in jurul comunelor mari care sa dispuna de potential propriu cel putin pentru sustinerea functiilor administrative din primarie. In felul acesata fiecare primarie va putea sa isi dimensioneze personalul administrativ in functie de resursele financiare, iar comunele mici care nu sunt in stare sa asigure functionarea primariei din resurse proprii se vor desfiinta pe cale naturala.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5