Henry Ford Museum

Graţie poetei Doina Popa si informaţiilor inginerului Marian Stoica (rezident în Windsor – Canada, însă cu o slujbă în SUA), am ajuns la faimosul Muzeu Henry Ford, din marginea metropolei Detroit, mai precis în Greenfield Village, oraşul natal al acestei mari personalităţi americane.

Mai întâi, câteva date despre Henry Ford (1863-1947). Proeminentul industriaş se trage, prin tată, din Irlanda, iar prin mamă are rădăcini strămoşeşti în Belgia. Este, desigur, fondatorul Companiei Ford Motor. Prin introducerea modelului “T automobil” a revoluţionat industria şi transportul în America. Proprietar al Companiei Ford Motor, inginerul H. Ford a devenit unul dintre cei mai bogaţi şi celebri oameni ai lumii contemporane.

Am intrat acolo spre prânz şi am ieşit spre seară, timp în care avea să ne cuprindă foamea, de aceea am căutat Wiennermobile Café, pentru un hot dog cu muştar.

Crezusem că voi da în muzeu de salbe de automobile, de la începuturile acestui vehicul până astăzi.

Nevinovată ignoranţă!

Clădirea are nici mai mult nici mai puţin decât 12 acri. Cum un acru echivalează cu aproximativ 4ooo de metri pătraţi, iată o imensitate muzeală de 48.000 de metri pătraţi, sub un singur acoperiş !

Ei bine, după ce treci de sectorul caselor de bilete (15 dolari pentru un adult) şi străbaţi un culoar scurt spre incinta muzeului, şochează, spre stânga o aglomeraţie de oameni, umăr lângă umăr, bărbaţi şi femei, înaintând în pasul melcului. Nedumeriţi, aflăm că lumea stă să intre în sala de cinema unde era în program un film cu Harry Potter 4 (mde!...). Ar fi trebuit să fie pentru noi oarecum un semn prevenitor, privind apropiatele surprize. Astfel, abia intraţi înăuntru, am dat de un hectar de unelte agricole (începând cu epoca postcolumbiană) şi maşini ale câmpului, utilizate până mai ieri-alaltaieri, iar într-un colţ, o bucătărie americană sătească 1890, cu tot ce ţine de un astfel de interior, de la soba de tuci, pitoresc de alambicată, la mobilier de epocă şi ceramică decorativă. De altfel, aveam să mai întâlnim astfel de colţuri etnografice şi în alte zone, cu mobilier de la 1670 încoace.

Înaintând, un culoar ne invită să intrăm într-un spaţiu cu panouri şi obiecte specifice frontului intitulat “Să descoperim războiul civil” (început, precum se ştie, în 1861), expoziţie realizată în parteneriat cu Fundaţia pentru Arhivele Naţionale.

Am întâlnit în “periplul” nostru un sector al aviaţiei organizat sub genericul “Începuturi ale aviaţiei americane şi aventuri în zboruri recente”, cu aeroplane, cu un avion trimotor (din 1928), în mărime reală, nu miniaturală.

În zona mijloacelor de circulaţie publică ne-a impresionat nu atât un autobuz (specific deceniului şase american), cât povestea lui. O voce de femeie îţi spune cum a intrat şi s-a permanentizat în mentalul naţiunii americane principiile drepturilor civile. În acest vehicul luptătoarea pentru drepturile negrilor – Rosa Parks - a fost molestată în 1955 de către un bărbat alb.

Alte sectoare: cu motoare imense de producere a energiei electrice; o cale ferată, cu o garnitură de cupeuri în loc de vagoane, o locomotivă imensă cu aburi, nr.1601; un salon cu ceasornice, din vechime până azi; o zonă a străbunicelor limuzinelor luxoase de azi; ici-colo, câte o maşină modernă de raliu.

Obiecte epatante ies în evidenţă la marginea culoarelor de acces de la un sector la altul. De pildă, întâlneşti, într-n cadru protejat, limuzina prezidenţială a lui J.F.Kennedy, în care a fost asasinat (1963), iar în altă parte, fotoliul unde se afla Abraham Lincoln când a fost asasinat (1865), la Teatrul Ford, asistând la spectacolul cu piesa “Vărul nostru american”. Printre vitrine, am remarcat o copie după celebra “Declaraţie de independenţă”.

Sunt nenumărate lucruri de luat in seamă, dar spaţiul mă îndeamnă la un şir de s.a.s.a.s.a.

Oricum, cine străbate acest spaţiu de zeci de mii de metri pătraţi, cu exponatele şi panourile sale, înţelege de ce Henry Ford Museum s-a constituit astfel: datorită istoriei care l-a inspirat, o istorie despre bărbaţi şi femei a căror viziune şi curaj a schimbat lumea din jurul lor.