HRAMUL MĂNĂSTIRII PIATRA FÂNTÂNELE

Deşi vremea nu a fost prielnică, sute de credincioşi, localnici, din împrejurimi, dar şi de mai departe, au participat, de "Naşterea Maicii Domnului”, la slujba de sărbătorire a Hramului Mănăstirii Piatra Fântânele oficiată de PS Irineu Pop Bistriţeanul, alături de un sobor de 24 de preoţi, din Valea Bârgăului şi alte parohii transilvane, între care şi părinţii protopopiatelor ortodoxe din Bistriţa, Alexandru Vidican şi din Năsăud, Ioan Dâmbu.

„Piatra Fântânele” (denumire înscrisă pe sigiliul din 1929 al mănăstirii), este un vechi locaş de rugăciune construit, începând din 1928, prin iniţiativa meşterului Vasile Lăzurcă, ajutat de peste 100 de familii ale credincioşilor ortodocşi, sub conducerea preotului Constantin Flămând, catehetul liceului din Bistriţa. Mănăstirea este aşezată într-un loc de o rară frumuseţe, în satul cu acelaşi nume, proiectat a se realiza încă din anul 1813, sub comanda Regimentului II de graniţă năsăudean care a lansat un apel românilor, din aşezările vecine, să se stabilească în acest loc, oferindu-le pământ şi pădure, pentru a popula şi apăra această importantă poartă de trecere a Carpaţilor, din Transilvania spre Bucovina. Aşezarea s-a realizat mult mai târziu, abia după construirea unei biserici.

Mănăstirea a avut, încă de la înfiinţare, o viaţă monahală dusă de călugări, primul stareţ al mănăstirii fiind protosinghelul Vasile Luncan, venit de la Schitul Durău, care a păstorit aici până la moarte, fiind înmormântat în 2.06.1969 lângă altar.

Biserica a fost înzestrată cu obiecte de valoare artistică, între care icoana „Maicii Domnului cu Pruncul“ pictată în 1914 şi adusă de de la Sfântul Munte Athos de către Ieromonahul Ilarion Mareş, înmormântat şi el lângă mănăstirea Piatra Fântânele. În biserică au fost aduse icoane vechi pictate, care au fost donate la 15 iulie 1949 de studentul Andrei Pavel Neuc, achiziţionate de tatăl său adoptiv, tenorul Constantin Pavel, întemeietorul primei opere româneşti din Cluj, dar şi picturi ale lui Alexandru Cristea.

Prin trecerea ei ca biserică de mir, conf. Decretului nr. 410/1959, mănăstirea a devenit biserică parohială şi i-a fost schimbat hramul cu Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. După evenimentele din 1989, mănăstirea a fost reînfiinţată pentru călugări, dar de la 10 aprilie 1995 a devenit mănăstire pentru maici, reluându-şi vechiul hram „Naşterea Maicii Domnului“, fiind condusă de Stareţa Pamfilia Solcanu, de la mănăstirea Văratic şi având, începând din anul 2000, ca preot duhovnic, atât al mănăstirii, cât şi a parohiei (în prezent Mănăstirea Piatra Fântânelelor neavând şi biserică de mir), pe protosinghelul Gavriil Horţ, de la mănăstirea Nicula, obştea mănăstirii având, în prezent, 19 maici.

Pe linie Administrativ – Bisericească, Mănăstirea Piatra Fântânele aparţine de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, din cadrul Mitropoliei Ardealului, Crişanei şi Maramureşului.

La Sărbătoarea Hramului Mănăstirii Piatra Fântânele a fost, şi în acest an, un mare pelerinaj al credincioşilor ortodoxiei care ne călăuzeşte de veacuri. Pe drumul Mănăstirii a trecut şi Sfânta Maria Fecioara, după cum au credinţa bătrânii din partea locului, dar cu siguranţă credinţa adusă de Maica Domnului luminează peste tot.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]