Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj

Iacob Naroș, publicistul

Icu Crăciun

Cartea prezentată aici („Publicistică literară – Note și impresii de lectură aproape critice”, Editura TipoMoldova, Iași, 2017) este cea de-a șaptea din creația criticului și istoricului literar Iacob Naroș; cinci dintre cărți tratează exclusiv viața și opera lui Liviu Rebreanu. De data aceasta, autorul și-a adunat eseurile, cronicile, evocările, portretele și amintirile (publicate în: „Mișcarea literară”, „Răsunetul cultural”, „Astra năsăudeană”, „Cuibul visurilor” - unde este și redactor - etc.), ușurând munca unui eventual istoric interesat de publicistica sa. În secțiunea I („De la o carte la alta, de la un scriitor la altul”), se vor regăsi cronici legate de cărțile unui Mircea Cărtărescu („Solenoid”), Alex Ștefănescu („Jurnal secret, dezvăluiri complete 2003-2009”), Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan („Istoria Transilvaniei”), Teodor Tanco („Basarabia, numele tău e Maria!”), dar și cele scrise de: Cleopatra Lorințiu („Scurte întâlniri” și „Există un limpede loc”), Viorel Mureșan („Poștașul vesel”), Victor Știr („Cercul scalen”), Imelda Chința („Destine și cărți – recviem interpretativ”), Daniel David („Psihologia poporului român”), Adrian Lesenciuc („Cartea de apă – Cu Borges, privind râul”), Anca Goja („Fabrica de fericire”), Melania Cuc („absint”), Elena M. Câmpan („Deschis non-stop”), Emilian Marcu („Dansul pe eșafod și alte poeme”), Ion Horea („Vitraliu”), Cristina-Maria Frumos („Atrizii – O paradigmă vie”) și alții. Un loc aparte îl ocupă eseurile: „Coșbuc și Rebreanu”, „Reviste someșene” (unde sunt prezentate publicațiile: „Cuibul visurilor”, „Cetatea Rodnei” și „Pisanii sângeorzene”). În secțiunea a II-a („Evocări, portrete, amintiri”) sunt comemorați, omagiați sau zugrăviți: regretatul poet măierean Sandu Al. Rațiu, preotul năsăudean Dumitru Tomi, colegul său de liceu trecut la cele veșnice, atleta Maria Cioncan, originară din Maieru, laureata medaliei de bronz la Olimpiada din 2004 de la Atena, la proba de 1500 de metri, decedată într-un accident de mașină, lângă Plevna, Bulgaria, regretatul părinte măierean Augustin Partene, ctitorul Bisericii Greco-Catolice din comuna Maieru, regretatul profesor de geografie Mihai Roman și prieten al autorului de la Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” din Maieru, profesorul și cărturarul Sever Ursa, cu ocazia împlinirii vârstei de 85 de ani, ctitorul a două muzee și șlefuitorul de talente în devenire, Niculae Gheran, editorul împătimit al operei scriitorului Liviu Rebreanu, folcloristul Liviu Păiuș, cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani, Cornel Cotuțiu la 70 de ani, președintele ASTREI despărțământului Năsăud, Ioan Seni, la împlinirea vârstei de 70 de ani etc. Firește, nu lipsește și evocarea primului an în învățământ, cu mulți ani în urmă, de la școala din comuna Leșu, jud. Bistrița-Năsăud. Menționez faptul că profesorul I. N. deține procesele-verbale ale Cenaclului care funcționa în Maieru, satul său natal, încă din 1972-1973; unul dintre acestea este comentat cu nostalgie în articolul „Când amintirile…”.
Câteva cronici prezintă cărțile altor autori bistrițeni: Angela Baciu („4 zile cu nora”), Grigore Cotul („Optimistul resemnat”, o excelentă carte de epigrame), Ioan V. Boțan („Liviu Rebreanu și Pripasul lui Ion”), Ileana Urcan („Romanul cu ferestre albastre de pe colină (Summer Dreams)”, Cornel Cotuțiu („La noi”, volumul IV), Liviu Păiuș („Pagini someșene. Studii. Culegeri de folclor someșan”, volumul III), Ovidiu Moceanu („Cronologie literară românească de la începuturi până în anul 2000”), Simona Bazga („Stele șlefuite”) ș. a.
În general, comentariile lui I. N. te îndeamnă și te provoacă să citești cartea recenzată, dar există câteva cronici foarte stufoase, cum sunt cele referitoare la „Solenoid” de Mircea Cărtărescu (e drept și romanul are 837 de pagini!), care însumează 42 de pagini, „Cercul scalen” de Victor Știr, „Vitraliu” de Ion Horea sau „Basarabia, numele tău e Maria!” de Teodor Tanco și încă vreo câteva, încât îți vine să mulțumești cronicarului că te-a informat atât de cuprinzător ce conține cartea respectivă. Înzestrat cu o răbdare specific ardelenească și cu un bogat arsenal de cunoștințe în domeniul esteticii, scrisul său nu uzează de neologisme pretențioase, dimpotrivă, este atractiv, expresiv, simplu, aproape didactic, cu propoziții sau fraze scurte, menite să te familiarizeze cu fiecare detaliu din opera poetului, prozatorului sau istoricului prezentat.
Citindu-i această carte, veți constata și de această dată că recenzorul de serviciu de la „Mișcarea literară” și „Cuibul visurilor”, Iacob Naroș, își face datoria cu sârg și migală.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]