Ian McEwan - Pe plaja Chesil

Am citit-o cu mare interes, fiind conştientă de intenţia scriitorului de a prezenta scena cu primul act sexual dintre doi tineri virgini, abia căsătoriţi, pe tot parcursul romanului. Repede mi-am dat seama că asemenea cărţilor poliţiste, şi aceasta va divulga secretul doar în ultimele pagini. După instalarea senzaţiei că autorul, astfel, mă trage într-o cursă, am uneltit cu mine însămi la un compromis destul de curios: eu te voi citi până la capăt, ştiind că acolo ai ascuns esenţa.
Între timp, realizam pas cu pas că am căzut în propria mea cursă, scriitorul este mult prea ingenios ca să adopte strategii comerciale transparente, pentru a întârzia şi amplifica efectul. Nu, el într-adevăr începe dar nu termină ideea, scena, gândul, scrie romanul alternativ, când din punctul lui de vedere, când prin prisma ei, identificându-se atât de natural cu Florence ori cu Edward. Alunecarea în monologuri naturale, preponderent introspective, dă în vileag premisele logice, afective şi sociale ale unei despărţiri inerente, ratând astfel eliberarea personajelor unul prin celălalt, ele negăsindu-se în aceeaşi ecuaţie în acelaşi timp cu iubirea, răbdarea sau dibăcia.
E un roman psihologic cu un stil care te ademeneşte pe neobservate. Iar la urmă simți o părere de rău pentru atât de multe.

Ian Russell McEwan (n. 1948,Aldershot (comitatul Hampshire), Anglia) este un romancier și scenarist britanic. O parte din copilărie și-o petrece, datorită carierei militare a tatălui său, în Extremul Orient, în Germania și în Africa de Nord. A studiat la WoolverstoneHallSchool, apoi la University ofSussex. A urmat cursul de creație literară predat de Malcolm Bradbury și Angus Wilson, susținându-și masteratul în literatură engleză, la University of East Anglia, în 1970. Va lucra un timp ca profesor de literatură engleză, după care se dedică în exclusivitate scrisului. În aceeași perioadă, își face intrarea în literatură, publicând nuvele în revistele American Review și Transatlantic Review, care au fost reunite apoi în volumul First Love, LastRites [Prima dragoste, ultimele ritualuri] (1975), pentru care a primit Premiul „W. Somerset Maugham”. În 1978, publică, concomitent, al doilea volum de nuvele, In BetweentheSheets [Printre cearșafuri], precum și romanul The Cement Garden [Grădina de ciment], care a stârnit, prin subiectul său, un scandal de proporții. Critica l-a definit drept un „magician macabru” al ficțiunii literare contemporane, fiind răsplătit cu numeroase premii de prestigiu: WhitbreadNovel Award (1987), Prix FeminaÉtranger (1993),Booker Prize (1998), Germany's Shakespeare Prize (1999), WH Smith Literary Award (2002), National BookCritics' CircleFictionAward (2003), Los Angeles Times Prize for Fiction (2003), Santiago Prize for the European Novel (2004), James Tait Black Memorial Prize (2006). Unele dintre romanele sale au fost ecranizate. În anul 2008, publicația The Times l-a numit printre cei mai mari 50 de scriitori britanici de după 1945.
Traduceri în limba română:Câinii negri, Durabila iubire, Solar,Amsterdam,Grădina de ciment,Ispășire,Mângâieri străine, Inocentul,Copilul furat,Sâmbătă.