Igiena mediului, determinant al starii de sanatate

Fenomenul prin care se produc modificări calitative negative ale proprietăţilor naturale ale mediului este numit poluare. Sursele de poluare sunt de origini multiple şi diferite, putând fi grupate în ordinea crescatoare a impactului lor asupra mediului: poluari de transport, poluari casnice, poluari industriale, poluari agricole.

Este uşor de înţeles că cea mai nocivă este poluarea industrială, dar există şi o poluare de mai mică amploare, la care, din păcate, contribuim cu toţii. Această poluare “casnică” este influenţată de sporirea explozivă a populaţiei, de nivelul de civilizaţie, de dorinţa de a trăi şi a munci în locuri curate, nepoluate.

Este trist să constatăm indiferenţa celor care ar trebui să păzească mediul natural, dar n-o fac. În cele din urmă, putem spune că nivelul de cultură influenţează atitudinea omului faţă de mediu, faţă de poluare.

Una din cele mai atacate componente de mediu (atitindustria cit si casnic) este apa. Bătălia pentru păstrarea purităţii apelor ne interesează pe toti indiferent de virsta, culoarea pielii sau orientarea politica. Regasim in exprimarea sensibilului A. De Sain-Exupery argumentul pe care am uitat sa-l recunoastem: „Apă! N-ai nici gust, nici miros, nici culoare, nici aromă, nu poţi fi definită, te gustăm fără să te cunoaştem. Tu nu numai ca eşti necesară vieţii: tu eşti însăşi viaţa. Eşti cea mai valoroasă bogaţie din lume şi eşti cea mai gingaşă, tu, atât de pură în adâncul pământului.”Stă în putinţa oamenilor de a veghea, ca marele izvor de viaţă de care dispun să rămână întotdeauna curat.

Ca măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a rezidurilor de orice fel care ar putea polua apa;organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale;construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale;controlul depozitării rezidurilor solide.

Poluarea casnică se datorează în primul rând modului în care folosim apa în casa noastră. Putem să o reducem , selectând cu grijă:

Substanţele pentru curăţenie.Detergenţii conţin chimicale care pot irita pielea şi care ajung în apă cauzând pagube mediului înconjurător şi poluare. De aceea se recomandă să folosiţi doar produse ecologice, cum ar fi substanţele de curăţire acide cu oţet sau lămâie sau leţie de săpun. Se cere să evitaţi substanţele deosebit de agresive, precum şi cele care conţin fosfat! Dozaţi corect detergenţii!

Substanţele de protejare a lemnului. Deosebit de periculoase sunt acelea care conţin pentaclorfenol (PCP) sau lindan, precum şi săruri care conţin arsen şi florură.Recomandarea este să folosim lemnul potrivit şi tehnici adecvate de construcţie, limitând utilizarea substanţelor de protejare a lemnului.

Lacuri şi vopsele. Lacurile şi vopselele conţin pigmenţi sau coloranţi, diluanţi, substanţe de aliere şi alte adaosuri. Aceştia pot ajunge, direct sau indirect, prin alimente, în organismul omului. Diluanţii sunt periculoşi pentru apă, precum şi pentru sănătatea omului; sunt substanţe uşor inflamabile. De aceea se impune folosirea doar a produselor ecologice, cum ar fi vopsele fără metale grele, pe bază de apă sau adezivi fără dizolvanţi.

Dizolvanţi. Dizolvanţii sunt combinaţii organice care se obţin din petrol. Deosebi de periculoase sunt hidrocarburile pe bază de clor (cloroform, PER; TRI; TETRA etc.) toluentşi xilen care apar în componenţa tinerului şi a nitro-diluanţilor. Dacă organismul este intoxicat frecvent cu aceste substanţe, poate fi afectat sistemul nervos, ficatul, rinichii, inima şi plămânii.Pentru a evita toate acestea se pot folosi alcoolul şi alţi dizolvanţi solubili în apă care sunt mai puţin dăunători decât tinerul, de exemplu. Dizolvanţii se folosesc numai când încăperile sunt bine aerisite. Se interzice cu desăvârşire ca resturile de dizolvanţi să ajungă în canalizări.

Pe plan casnic se pot face foarte multe pentru reducerea consumului de apă, ceea ce aduce şi importante economii la bugetul familial, fără să fie necesară schimbarea instalaţiilor şi aparatelor electrocasnice existente.

• Reparaţi robinetele şi conductele care curg. Un robinet care picură risipeşte cca 330l/zi, adică 35 metri cubi pe an!

• Folosiţi duşul (60 litri) în locul băii (180 litri)!

• Închideţi robinetul când vă spălaţi pe dinţi: la un debit de 10-20 l/min, două spălări pe dinţi consumă 200 litri de apă!

• Folosiţi accesoriile moderne care sunt mai eficiente:

a) reductorul de flux economiseşte cca 30-50%;

b) întrerupătorul automat al jetului de apă: economiseşte 70% din apa folosită la un robinet obişnuit;

c) garnituri ceramice: prin defectarea lor se pierd doar 14 l/zi faţă de 100 până la 300 l ce se pierd la garniturile obişnuite;

d) clapeta stopare spălare WC:economiseşte cca 50% din apa folosită pentru toaletă.

• Nu folosiţi îngrăşăminte şi produse chimice pentru tratarea plantelor!

• Nu utilizaţi sistemul de canalizare ca un coş de gunoi în care să se arunce resturi organice, lacuri, vopsele, medicamente, grăsimi, mucuri de ţigări!