,,Înapoi la viitor,, Nicolae Băciuţ Editura Nico , 2010

Nicolae Băciuţ este unul dintre cei mai efervescenţi creatori pe care îi are astăzi patria Limbii Române.

Poet, publicit, editor , promotor şi artizan al diferitelor evenimete culturale cu răsunet naţioanl dar şi internaţional, Nicolae Băciuţ reşeşte ca puţini alţii dintre colegii sciitori, să scoat în raftul librariilor carte după carte.

Făcând rabat la confortul personal, scriitorul alunecă printre lentilele travaliului zilnic, scapă din maşinăria societăţii, care îi cere obolul, şi scrie. Scrie.

Ceea ce face Nicolae Băciut este, nu doar un travaliu de rutină, un exerciţiu de împlinire a unui destin literar clar, ci o meserie de credinţă. Spirit şi trup colaborează în această ctitorire de pagini de literatură, care are marele merit de-a fi nu doar redată într-un stil literare incinfundabil, dar care, prin fiecare lucrare editoriale demonstrează că vivacitatea talentului său nu şi-a pierdut din esenţă. Viaţa în starea sa lucidă, cu apoteotice sclipiri de filosofie intelectuală şi acel praf de polen de duh, care vine şi îi dă poetului ce-i al Poetului, fac deja ,din opera lui Nicoale Băciut o averea publică.

Pagini de Istorie literară, secveţe de critică lucidă cum numai un filolog sadea, ca domnia sa, poate să elaboreze,- poeme, articole sociale, monografii şi portrete de oameni... Iată un puzzle de armonii livresti ce poartă semnătura : Nicolae Băciuţ.

Pentru acest răgaz de lectură, am ales INAPOI LA VIITOR,- un titlu care cuprinde sub umbrela, evident modernă, 234 de pagini tipărite şi care, se împart între dialoguri intelectuale, eseuri, întâmpinări de-o eleganţă rară, până la cărţile colegilor de breaslă, la fulguraţii de gânduri şi tuşe de portrete ale unor Oameni care îşi au locul lor garantat în galeria marilor români.

Nicolae Băciuţ este printre extrem de puţinii scriitori pe care îi cunosc, curat, necontaminat cu morbul ranchiunii, a invidiei şi luptei pentru a fi în ,,topul,, cărţilor săptămânii. Scrie despre colegi cu bucurie! Nu e puţin lucru. Dăruieşte pentru că are de unde dărui.

În volumul ,,Înapoi la viitor,, găsim o superbă spovedanie de scriitor. Nicolae Băciuţ răspunde întrebărilor unuor elevi de liceu. Încă din start autorul declară,, Nu mi-ar fi plăcut să mă nasc într-o altă limbă,,.

Concret, clar! Dar, Nicolae Băciuţ răspunde zi de zi la această întrebare, prin ceea ce face, şi mai ales prin ce şi cum scrie. Stăpâneşte cuvintele printr-o afinitate evidentă cu Limba Română, şi ele, cuvintele i se supun, îi devin complici de nădejde în alcătuirea frazelor de o rară frumuseţa dublată de înţelepciune. Nicolae Băciuţ are disciplina scrisului şi acest exreciţiu iese ca uleiul la suprafaţă în alcătuirea txetelor. Tot ce scrie este literatură. Buna.

În cele opt interviuri pe care le consemneză, (cei supuşi ,,tirului,, fiind, în ordine alfabetică: Melania Cuc, Daniel Drăgan, Romulus Feneş,George Filip, Valentin marica, Lucian vasiliu şi George Vulturescu), autorul lasa spaţiu larg pentru cel pe care doreşte să-l ,,radiografieze,,. Nu-i scapă detaliile , nuanţa şi aici, aş crede că meseria de jurnalist de rang internaţional, şi-a demonstrat cu prisosinţa valenţele. Textul curge ca de la sine, fără hiatusuri între personalităţile celor doi,- subiect şi intervievator.

Este o sărbătoare să dialogez cu Nicolae Băciuţ omul şi scriitorul depotorivă.

Mai departe, pe ,,firul,,paginilor ajungem la o seamă de cronici literare. Aici, verbul se rotunjeşte, autorul devine insistent pe frază, adesea insistă pe forma şi consistenţa cărţii pe care o prezintă, sau o recenzează.

Stilul este inconfundabil

În speţă, beneficiază de atenţia criticului Nicolae Băciuţ cărţile semnate de :Srafim Duicu, Lazăr Lădariu, Elena M. Câmpan, Liliana Moldovan, Florica Z. Costea, Grigore Avram,Gheorghe Nicolae Şeican,pentru ca , mai apoi să se apelece cu atenţie şi generozitate asupra unei game întregi de ,,producţie,, editorială de dată recentă , analizând şi promovând antologii, anuare , scriind despre o evenimente culturale la care a participat, şi care, dacă nu ar fost consemnate în cartem, ar fi ieşit sigur din memoria colectivă. Nicolae Băciuţ are darul de-a nemuri Clipa cea repede.

În ultima parte a volumului, autorul adună într-o interesantă ,,Poiană a lui Iocan,, spaţii, personalităţi, spirit creator, -totul ridicat la un standard de literatură modernă, cu ştaif vizual şi capabilă să pună cititorul în legătură directă cu lumea reală.

Cu cartea INAPOI LA VIITOR , Nicolae Băciut a mai pus o ,,cărămidă,, la edificiul cultural pe care îl slujeşte prin ceea ce face şi prin ceea ce scrie.

Document şi lectură agreabilă, cartea de faţă îşi are locul ei pe rafturile bibliotecilor,în scoli şi centre de cultură din Tară şi din diaspora românească. O traducere a cărţii, în una din limbile de largă circulaţie, ar fi potrivită pentru promovarea României Culturale în lumea cea mare. Un fel de paşaport al ideilor care ne leagă şi care , ne despart, ca naţiuni, în acest creuzet infernal al globalizării galopante.

Timpul nu este încă trecut.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5